Deși aproape jumătate din populația globului are 30 de ani sau mai puțin, doar 21 de persoane din această categorie de vârstă au reușit să intre pe prestigioasa listă a miliardarilor realizată de Forbes în 2025. Majoritatea covârșitoare a acestora și-au moștenit averile, iar doar doi sunt considerați miliardari „self-made”.

Cel mai tânăr miliardar din lume este Johannes von Baumbach, un german de doar 19 ani, moștenitor al gigantului farmaceutic Boehringer Ingelheim. Alături de cei trei frați ai săi, fiecare deține o avere estimată la 5,4 miliarde de dolari.

Europa domină clasamentul tinerilor miliardari, cu 15 reprezentanți. Germania se remarcă prin prezența celor patru frați von Baumbach, dar și prin alți moștenitori precum Sophie Luise Fielmann (30 de ani, ochelari), Kevin David Lehmann (22 de ani, lanțuri de farmacii) și Maxim Tebar (23 de ani, drujbe). Italia vine din urmă cu trei frați Del Vecchio, acționari în imperiul ochelarilor EssilorLuxottica, fiecare cu o avere de 6,6 miliarde de dolari.

Norvegia este reprezentată de surorile Andresen, investitoare în cadrul companiei Ferd, în timp ce Brazilia și Coreea de Sud aduc în top câte două perechi de frați care au moștenit averi din industria jocurilor online și a utilajelor industriale.

În afara moștenitorilor, doar doi dintre tinerii miliardari și-au construit singuri averea: Ed Craven (29 de ani, Australia), cofondator al cazinoului online Stake.com, și Alexandr Wang (28 de ani, SUA), fondator al companiei de inteligență artificială Scale AI.

Alexandr Wang, considerat cel mai tânăr miliardar „self-made”, a revenit pe lista Forbes în urma unei finanțări care a evaluat Scale AI la 13,8 miliarde de dolari. În 2021, el mai fusese miliardar, dar scăderea evaluărilor în domeniul tech l-a exclus temporar din clasament.

Tinerii miliardari nu au, în general, un rol activ în companiile care le-au adus averile. Mulți dintre ei aleg să păstreze un profil discret, unii fiind încă studenți sau implicați în activități caritabile sau de consiliere.

Lista celor 21 de miliardari sub 30 de ani scoate în evidență nu doar diferențele uriașe de avere între generații, ci și puterea durabilă a moștenirilor familiale în economia globală.

Deși rar, fenomenul tinerilor miliardari „self-made” continuă să inspire, demonstrând că inovația tehnologică și antreprenoriatul pot concura, uneori, cu averile transmise din generație în generație.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#forbes #miliardari #tineri

Asociația Producătorilor și Procesatorilor de Culturi Cerealiere și Oleaginoase „Forța Fermierilor” solicită autorităților transparență și explicații detaliate privind acordul referitor la tranzitul mărfurilor ucrainene prin Republica Moldova.

Reacția organizației vine după ce premierul Ucrainei a anunțat că transportul feroviar al mărfurilor ucrainene aflate în tranzit va beneficia de o reducere de 50%, măsură care ar fi intrat în vigoare la 10 august și va fi aplicată până la sfârșitul anului 2026.

Reprezentanții asociației susțin că agricultorii moldoveni sunt interesați ca producția cerealieră și oleaginoasă din Ucraina să fie exportată cât mai rapid, deoarece aceasta influențează prețurile din regiune. Totuși, fermierii afirmă că experiența din anii 2022-2023 îi determină să ceară consultări și măsuri care să protejeze interesele producătorilor autohtoni.

Potrivit organizației, autoritățile nu au prezentat o analiză privind impactul pe care noul regim de tranzit l-ar putea avea asupra exporturilor moldovenești. Fermierii se tem că ar putea apărea un deficit de vagoane și o creștere a costurilor logistice, în condițiile în care o parte importantă a grâului moldovenesc este exportată pe cale feroviară.

De asemenea, asociația atrage atenția asupra riscului apariției unor blocaje la punctele vamale și a unei eventuale crize a transportului rutier.

Un alt motiv de îngrijorare este menținerea regimului liber de import al cerealelor și oleaginoaselor din Ucraina în Republica Moldova, în timp ce România aplică un sistem de licențiere pentru mai multe produse agroalimentare ucrainene.

Reprezentanții „Forța Fermierilor” avertizează că există riscul ca tranzitul să fie transformat în import, ceea ce ar putea afecta prețurile de pe piața internă și ar putea determina România să introducă restricții similare și pentru produsele agricole din Republica Moldova.

Organizația susține că a solicitat în repetate rânduri o întâlnire urgentă cu premierul pentru a discuta despre introducerea licențierii importurilor și despre mecanismul de tranzit al mărfurilor ucrainene, însă, până în prezent, nu a primit un răspuns.

Fermierii avertizează că, în cazul în care solicitările lor vor continua să fie ignorate, își rezervă dreptul de a recurge la toate acțiunile legale pentru a-și apăra interesele.