La 2 martie 1992, Republica Moldova a fost zguduită de primul său conflict armat de după proclamarea independenței. Tensiunile acumulate între autoritățile constituționale de la Chișinău și administrația autoproclamată de la Tiraspol au dus la izbucnirea războiului, numit oficial „pentru apărarea integrității și suveranității Republicii Moldova”.

Disensiunile dintre Chișinău și Tiraspol persistau din 1990. După declararea independenței în august 1991, autoritățile centrale au încercat să-și reafirme controlul asupra întregului teritoriu al țării, inclusiv în stânga Nistrului. Primele lupte s-au dat în orașul Dubăsari, unde forțele de ordine moldovenești au încercat să preia controlul asupra unor obiective strategice ocupate de forțele separatiste, transmite IPN. Conflictul s-a extins rapid spre Cocieri, Coșnița și Doroțcaia, și a escaladat semnificativ în lunile martie și aprilie.

Ambele părți au folosit arme și tehnică militară. Autoritățile de la Chișinău au declarat stare de urgență și au mobilizat polițiști, militari și voluntari.

Deși Rusia a negat implicarea în conflict, împotriva forțelor moldovenești, alături de forțele transnistrene au fost implicați militari ruși, – așa-numita Armată a 14-a, cu un efectiv de peste 6000 de soldați. Despre aceasta a confirmat ulterior Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Războiul de pe Nistru a durat până în iulie 1992, când a fost semnat un acord de încetare a focului între Republica Moldova și Federația Rusă, fiind instituită o misiune de menținere a păcii. Președinții de atunci Mircea Snegur și Boris Elțin au semnat o convenție cu privire la reglementarea pașnică a conflictului.

Luptele armate din 92 s-au soldat cu victime atât în rândul militarilor, cât și al civililor. Estimările variază. De ambele părți, aproape 1000 de oameni au murit, dintre care – 400 de civili. 4500 de persoane au fost rănite. Iar sute de oameni au fost nevoiți să-și părăsească locuințele.

Războiul de pe Nistru este unul din cele mai tragice episoade din istoria Republicii Moldova, cu consecințe nerezolvate până în prezent. Regiunea transnistreană a rămas o zonă separatistă. Conflictul se menține înghețat, alimentând instabilitatea și incertitudinea pe problema integrității teritoriale a statului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

#campanie #evenimente care scriu istorie #IPN #războiul de pe Nistru

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că negociatorii americani au ridicat problema unei posibile retrageri a Ucrainei din regiunea Donbas, în schimbul aderării la NATO, în urma ultimei runde de negocieri de pace cu Rusia, desfășurată la Abu Dhabi, scrie hotnews.ro.

Zelenski și-a reiterat poziția conform căreia Kievul nu este dispus să se retragă de pe teritoriul ucrainean.

El a afirmat că, dacă Ucraina ar primi un pachet de securitate, care să includă garanții de securitate, o armată ucraineană puternică și bine finanțată, precum și fonduri pentru reconstrucție, ar supune această chestiune unui referendum.

Dacă țările occidentale le confirmă, „atunci voi întreba societatea ucraineană ce părere are: acceptăm sau nu? Nu am dreptul să iau această decizie singur”, a spus președintele ucrainean.

El a adăugat că Kievul discută despre „garanții de securitate specifice din partea NATO și a UE”., conform AFP.

„Americanii au ridicat o întrebare: «Ce s-ar întâmpla dacă Ucraina ar adera la NATO? S-ar retrage Ucraina din Donbas?» A fost prima dată când s-a ridicat această problemă”, a declarat Zelenski reporterilor într-o declarație publicată sâmbătă de biroul său.

„De aceea cred că NATO a revenit pe ordinea de zi. Dar ați auzit și semnalele transmise de (președintele rus Vladimir) Putin, iar aceasta este o discuție extrem de dificilă”, a punctat liderul ucrainean.

Încercarea Rusiei de a schimba arhitectura de securitate, „periculoasă”

Zelenski a apreciat că UE și NATO reprezintă singura „adevărată securitate” a Europei și că încercarea Kremlinului de a modifica arhitectura de securitate a continentului este „periculoasă” și ar putea duce la noi războaie.

„Este periculos deoarece, în opinia mea, tocmai acest gen de lucruri duce la războaie sau la escaladări”, a declarat liderul ucrainean în fața jurnaliștilor vineri, într-o declarație supusă embargoului până sâmbătă, conform France Presse.

„Adevărata securitate pentru Europa o reprezintă UE și NATO. Atât. Nu există altă securitate pentru Europa”, a subliniat Zelenski.

Pe ce „mizează” Putin

Zelenski a mai spus că Moscova „mizează totul” pe campania militară din această iarnă, în contextul în care războiul dintre Ucraina și Rusia durează de aproape cinci ani.

El a solicitat un pachet de ajutor militar din partea Statelor Unite care, în opinia sa, l-ar determina pe Vladimir Putin să pună capăt luptelor.

De asemenea, adoptarea de către Congresul american a unor sancțiuni împotriva Rusiei reprezintă „tipul de motivație de care Putin are nevoie” pentru a iniția o dezescaladare.