Curtea de Conturi a Republicii Moldova a examinat Raportul auditului asupra rapoartelor financiare ale Autorității Naționale de Integritate, încheiate la 31 decembrie 2020. Totodată, în scopul înlăturării cauzelor ce au stat la baza denaturărilor și neconformităților expuse în raportul de audit, Curtea de Conturi a înaintat șase recomandări, care necesită a fi implementate, pentru a controla mai bine riscurile de denaturare sau conformitate.
Misiunea de audit a avut drept scop de a verifica, sub toate aspectele semnificative, dacă rapoartele financiare ale ANI, prezintă o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil și, în ansamblul lor, nu conțin denaturări semnificative datorate fraudei sau erorilor, precum și emiterea unei opinii.
Pe parcursul misiunii de audit au fost remarcate unele deficiențe legate de controlul financiar, care au determinat emiterea opiniei cu rezerve. Astfel, efectul recunoașterii necorespunzătoare a unor servicii de mentenanță adaptivă și perfectivă în componența cheltuielilor perioadei de gestiune a generat subevaluarea valorii grupei de conturi „Active nemateriale” cu 238,8 mii de lei. Aceste servicii, de fapt, urmau a fi capitalizate, dat fiind că au contribuit la dezvoltarea unui sistem informațional și au sporit potențialul de servicii ale acestuia. Concomitent, au fost denaturate și cheltuielile aferente amortizării activelor nemateriale, precum și rezultatul financiar al anului de gestiune.
De asemenea, auditul a scos în evidență alte observații care nu au influențat opinia de audit. Astfel, nu au fost înregistrate în evidența contabilă unele bunuri amplasate la sol, aferente clădirii gestionate de ANI, dat fiind netransmiterea documentată a acestora de către Procuratura Generală, ca entitate care le-a gestionat până la hotărârea de trecere a acestora către autoritatea auditată. Procedura de transmitere lacunară a condiționat neobținerea de către ANI a unor posibile beneficii economice din utilizarea acestora, precum și pierderea controlului de gestiune asupra lor, dat fiind construirea unor noi construcții, prin demolarea celor vechi, de către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, entitate care dispune în gestiune o cotă parte din clădirea administrativă. În rezultatul apariției unor noi construcții amplasate pe acest teren, nedeținute de ANI, s-a creat o incoerență dintre cadrul de reglementare și situația economico-patrimonială, prin prisma drepturilor și obligațiunilor de facto.
ANI, deși dispune de unele obiective strategice care sunt dispersate în diferite strategii și planuri tangențiale prevenirii corupției, aceasta nu deține o strategie de dezvoltare a entității per ansamblu. De menționat că, deși, din anul 2018, Autoritatea Națională de Integritate a elaborat proiectul Strategiei de dezvoltare a ANI, documentul nu a fost aprobat corespunzător până în prezent, cauza fiind necesitatea unei coordonări mai ample şi examinări mai îndelungate a documentului în procesul de finalizare și adoptare.
La compartimentul achiziții publice auditul a constatat că, unele procurări nu au întrunit pe deplin criteriile de conformitate care guvernează acest domeniu, ceea ce a generat utilizarea neconformă a resurselor bugetare, limitarea transparenței achizițiilor publice desfășurate, precum și sporirea riscului ratării unor posibile avantaje economice ca rezultat al nelansării unei noi proceduri de achiziție publică.
Patrimoniul gestionat de ANI, în aspectul existenței și componenței materiale, a constituit 11,6 mil. de lei, la finele anului 2020. Veniturile au constituit 15,4 mil. de lei, iar cheltuielile – 16,7 mil. de lei. Sursa de finanțare a cheltuielilor este bugetul de stat.
