Curtea de Conturi a Republicii Moldova a participat la ședința Comisiei parlamentare de control al finanțelor publice. În cadrul ședinței, au fost auditați, atât reprezentanții întreprinderilor de stat, Compania Aeriană „Air Moldova”, Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău”, Î.S. „Gările și stațiile auto”, S.A. „Tutun-CTC” cât și reprezentanții CCRM, care au prezentat rezultatele implementării recomandărilor specificate în rapoartele de audit asupra celor patru întreprinderi de stat.

Referitor la Raportul auditului conformității procesului de privatizare a Întreprinderii de Stat Compania Aeriană „Air Moldova”, Marina Covali, membru al CCRM a informat Comisia parlamentară despre recomandările înaintate entităților vizate în raportul de audit, termenul de implementare ale acestora fiind de șase luni.

„Din 11 recomandări și cerințe înaintate doar o recomandare a fost executată, iar 10 recomandări au rămas, practic, neimplementate sau sunt în proces de implementare”, a declarat dna Covali. În context, CCFP a solicitat Agenției Proprietății Publice ca, în comun cu Ministerul Economiei și Infrastructurii și cu Cancelaria de Stat, să analizeze minuțios cauzele producerii situației atestate, efectele acesteia asupra bunei gestionări a patrimoniului public și să elimine toate vidurile și lacunele în materie legislativă și normativă pentru neadmiterea unor înstrăinări în detrimentul statului.

Despre gradul de implementare a recomandărilor CCRM aferente Raportului auditului conformității încheierii și executării prevederilor Contractului de parteneriat public-privat pentru concesionarea activelor Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău”, au relatat Petru Rotaru, membru al CCRM și Sergiu Știrbu, șef Direcție generală de audit. Astfel, din 17 recomandări înaintate, nouă recomandări au fost implementate parțial și opt recomandări au rămas neimplementate. CCFP a recomandat Guvernului să examineze posibilitatea inițierii procedurii de renegociere a contractului de concesiune a activelor aflate în gestiunea Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău” și a terenului aferent acestora, inclusiv posibilitatea anulării taxei de modernizare.

Examinând gradul de implementare a recomandărilor înaintate în Raportul auditului conformității realizării parteneriatului public-privat aferent modernizării și eficientizării activității filialelor Î.S. „Gările și stațiile auto”, CCFP a recomandat Guvernului să asigure identificarea beneficiarului efectiv, responsabil de îndeplinirea exactă și riguroasă a tuturor obligațiilor care decurg din actualul contract de parteneriat public-privat. Viorel Chetraru, Vicepreședintele CCRM, a vorbit despre importanța implementării celor cinci recomandări înaintate de către CCRM, menționând că situația este precară, deoarece doar o recomandare a fost parțial implementată, iar patru recomandări nu au fost implementate. Vasile Moșoi, șef Direcție generală de audit, a relatat despre recomandările înaintate Agenției Proprietății Publice și riscurile de neimplementare a acestora.

De asemenea, au fost examinate și recomandările înaintate în Raportul auditului conformității procesului de vânzare-cumpărare a acțiunilor statului deținute în S.A. „Tutun-CTC”. În Rezoluția CCFP din iunie 2020 se arăta că, „situația financiară a companiei a fost înrăutățită intenționat pentru a putea fi preluată pe bani puțini, în condiții obscure, iar interesele legitime ale statului nu au fost apărate conform principiilor de bază ale deetatizării proprietății publice”.

Cu o scurtă incursiune despre implementarea recomandărilor CCRM a intervenit Petru Rotaru, membru al CCRM, care a relatat că au fost înaintate șapte recomandări entităților vizate în raportul de audit și anume, o recomandare – Ministerului Finanțelor, o recomandare – Ministerului Economiei și Infrastructurii și cinci recomandări – Agenției Proprietății Publice. Din cele șapte recomandări, doar două au fost implementate, cinci recomandări sunt în curs de implementare sau parțial implementate, a menționat dl Rotaru.

Igor Munteanu, președintele Comisiei de control al finanțelor publice, a menționat că este necesar de examinat, în cadrul CCFP, ce fel de instrumente trebuie de utilizat în raport cu Executivul, pentru ca instituțiile respective să-și îndeplinească corect funcțiile, iar cooperarea cu Curtea de Conturi să fie fortificată și să se soldeze cu rezultate benefice.

În final, s-a concis că gradul de implementare, atât a recomandărilor Comisiei de control al finanțelor publice, cât și a Curții de Conturi, este foarte jos, gradul de responsabilitate a managerilor instituțiilor publice fiind insuficient, respectiv, este necesară consolidarea controlului intern managerial, responsabilizarea personalului și asumarea răspunderii pentru gestiunea finanțelor și proprietății publice.

#CCFP #CCRM

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.