Curtea de Conturi a Republicii Moldova a participat la ședința Comisiei parlamentare de control al finanțelor publice. În cadrul ședinței, au fost auditați, atât reprezentanții întreprinderilor de stat, Compania Aeriană „Air Moldova”, Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău”, Î.S. „Gările și stațiile auto”, S.A. „Tutun-CTC” cât și reprezentanții CCRM, care au prezentat rezultatele implementării recomandărilor specificate în rapoartele de audit asupra celor patru întreprinderi de stat.

Referitor la Raportul auditului conformității procesului de privatizare a Întreprinderii de Stat Compania Aeriană „Air Moldova”, Marina Covali, membru al CCRM a informat Comisia parlamentară despre recomandările înaintate entităților vizate în raportul de audit, termenul de implementare ale acestora fiind de șase luni.

„Din 11 recomandări și cerințe înaintate doar o recomandare a fost executată, iar 10 recomandări au rămas, practic, neimplementate sau sunt în proces de implementare”, a declarat dna Covali. În context, CCFP a solicitat Agenției Proprietății Publice ca, în comun cu Ministerul Economiei și Infrastructurii și cu Cancelaria de Stat, să analizeze minuțios cauzele producerii situației atestate, efectele acesteia asupra bunei gestionări a patrimoniului public și să elimine toate vidurile și lacunele în materie legislativă și normativă pentru neadmiterea unor înstrăinări în detrimentul statului.

Despre gradul de implementare a recomandărilor CCRM aferente Raportului auditului conformității încheierii și executării prevederilor Contractului de parteneriat public-privat pentru concesionarea activelor Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău”, au relatat Petru Rotaru, membru al CCRM și Sergiu Știrbu, șef Direcție generală de audit. Astfel, din 17 recomandări înaintate, nouă recomandări au fost implementate parțial și opt recomandări au rămas neimplementate. CCFP a recomandat Guvernului să examineze posibilitatea inițierii procedurii de renegociere a contractului de concesiune a activelor aflate în gestiunea Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău” și a terenului aferent acestora, inclusiv posibilitatea anulării taxei de modernizare.

Examinând gradul de implementare a recomandărilor înaintate în Raportul auditului conformității realizării parteneriatului public-privat aferent modernizării și eficientizării activității filialelor Î.S. „Gările și stațiile auto”, CCFP a recomandat Guvernului să asigure identificarea beneficiarului efectiv, responsabil de îndeplinirea exactă și riguroasă a tuturor obligațiilor care decurg din actualul contract de parteneriat public-privat. Viorel Chetraru, Vicepreședintele CCRM, a vorbit despre importanța implementării celor cinci recomandări înaintate de către CCRM, menționând că situația este precară, deoarece doar o recomandare a fost parțial implementată, iar patru recomandări nu au fost implementate. Vasile Moșoi, șef Direcție generală de audit, a relatat despre recomandările înaintate Agenției Proprietății Publice și riscurile de neimplementare a acestora.

De asemenea, au fost examinate și recomandările înaintate în Raportul auditului conformității procesului de vânzare-cumpărare a acțiunilor statului deținute în S.A. „Tutun-CTC”. În Rezoluția CCFP din iunie 2020 se arăta că, „situația financiară a companiei a fost înrăutățită intenționat pentru a putea fi preluată pe bani puțini, în condiții obscure, iar interesele legitime ale statului nu au fost apărate conform principiilor de bază ale deetatizării proprietății publice”.

Cu o scurtă incursiune despre implementarea recomandărilor CCRM a intervenit Petru Rotaru, membru al CCRM, care a relatat că au fost înaintate șapte recomandări entităților vizate în raportul de audit și anume, o recomandare – Ministerului Finanțelor, o recomandare – Ministerului Economiei și Infrastructurii și cinci recomandări – Agenției Proprietății Publice. Din cele șapte recomandări, doar două au fost implementate, cinci recomandări sunt în curs de implementare sau parțial implementate, a menționat dl Rotaru.

Igor Munteanu, președintele Comisiei de control al finanțelor publice, a menționat că este necesar de examinat, în cadrul CCFP, ce fel de instrumente trebuie de utilizat în raport cu Executivul, pentru ca instituțiile respective să-și îndeplinească corect funcțiile, iar cooperarea cu Curtea de Conturi să fie fortificată și să se soldeze cu rezultate benefice.

În final, s-a concis că gradul de implementare, atât a recomandărilor Comisiei de control al finanțelor publice, cât și a Curții de Conturi, este foarte jos, gradul de responsabilitate a managerilor instituțiilor publice fiind insuficient, respectiv, este necesară consolidarea controlului intern managerial, responsabilizarea personalului și asumarea răspunderii pentru gestiunea finanțelor și proprietății publice.

#CCFP #CCRM

Guvernele din întreaga lume încearcă să limiteze efectele asupra economiilor și consumatorilor generate de extinderea conflictului din Iran, care a dus luni la o creștere record a prețurilor petrolului, după ce principalii producători și-au redus producția, iar Teheranul a anunțat că linia dură a regimului va rămâne la putere. Prima țară europeană care a decis să plafoneze prețul carburanților este Croația.

Astăzi guvernul croat a introdus o plafonare a prețurilor combustibililor pentru două săptămâni, transmite Antena3.ro. Conform noii reglementări, care intră în vigoare marți, 10 martie, prețul benzinei obișnuite va crește cu 0,04 euro, ajungând la 1,50 euro pe litru, în timp ce motorina va crește cu 0,07 euro, ajungând la 1,55 euro pe litru. Prețurile plafonate vor rămâne în vigoare până pe 23 martie.

Prim-ministrul Andrej Plenkovic a declarat că prioritățile guvernului rămân asigurarea unei alimentări stabile cu energie și menținerea accesibilității atât pentru cetățeni, cât și pentru companii. Acesta a spus că preţul benzinei Eurosuper va fi plafonat la 1,50 euro pe litru, iar al motorinei Eurosuper la 1,55 euro. El a adăugat că, fără măsurile guvernamentale, preţurile ar fi crescut la 1,55 euro şi, respectiv, 1,72 euro.

Măsurile vin în contextul creșterii prețurilor globale ale petrolului, pe fondul tensiunilor sporite din Orientul Mijlociu și al potențialelor perturbări ale exporturilor prin Strâmtoarea Hormuz, un punct cheie prin care trec aproximativ 20% din transporturile globale de petrol.

Croația s-a confruntat cu presiuni inflaționiste persistente în ultimii ani. După ce a atins un vârf în 2022, în timpul crizei energetice declanșate de conflictul Rusia-Ucraina, creșterea prețurilor de consum a rămas printre cele mai ridicate din zona euro. Prin urmare, guvernul a introdus în repetate rânduri plafoane de prețuri și ajustări de impozite pentru a ajuta la atenuarea creșterii costului vieții.

Anterior, autoritățile au reglementat prețurile combustibililor timp de aproape trei ani, înainte de a ridica pentru scurt timp măsurile în iulie 2025.

Prețurile globale ale petrolului au urcat luni dimineață peste pragul de 110 dolari (82,74 lire sterline) pe baril, iar piețele bursiere au înregistrat scăderi puternice, după ce escaladarea războiului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, a amplificat temerile privind perturbări de durată ale transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz

Serbia interzice exportul de petrol și derivate

Guvernul Serbiei a interzis luni exportul de petrol și produse derivate până pe 19 martie, când va reevalua situația. Într-un comunicat, Executivul de la Belgrad precizează că interdicția se aplică exportului de motorină, benzină și petrol brut și vizează toate modalitățile de transport.

Scopul acestei măsuri este protejarea pieței interne de penurie și de creșterile prețurilor cauzate de perturbările pe piața mondială, ca urmare a războiului din Iran, a explicat ministra Mineritului și Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Țara balcanică a importat, în 2025, 80% din petrolul pe care îl utilizează, pe care îl procesează la rafinăria din Pancevo, în timp ce exportă în special derivate în țările vecine, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru și Macedonia de Nord.

#plafonare #preț carburanți #Croația #conflict #Iran