Curtea de Conturi a Republicii Moldova a participat la ședința Comisiei parlamentare de control al finanțelor publice. În cadrul ședinței, au fost auditați, atât reprezentanții întreprinderilor de stat, Compania Aeriană „Air Moldova”, Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău”, Î.S. „Gările și stațiile auto”, S.A. „Tutun-CTC” cât și reprezentanții CCRM, care au prezentat rezultatele implementării recomandărilor specificate în rapoartele de audit asupra celor patru întreprinderi de stat.

Referitor la Raportul auditului conformității procesului de privatizare a Întreprinderii de Stat Compania Aeriană „Air Moldova”, Marina Covali, membru al CCRM a informat Comisia parlamentară despre recomandările înaintate entităților vizate în raportul de audit, termenul de implementare ale acestora fiind de șase luni.

„Din 11 recomandări și cerințe înaintate doar o recomandare a fost executată, iar 10 recomandări au rămas, practic, neimplementate sau sunt în proces de implementare”, a declarat dna Covali. În context, CCFP a solicitat Agenției Proprietății Publice ca, în comun cu Ministerul Economiei și Infrastructurii și cu Cancelaria de Stat, să analizeze minuțios cauzele producerii situației atestate, efectele acesteia asupra bunei gestionări a patrimoniului public și să elimine toate vidurile și lacunele în materie legislativă și normativă pentru neadmiterea unor înstrăinări în detrimentul statului.

Despre gradul de implementare a recomandărilor CCRM aferente Raportului auditului conformității încheierii și executării prevederilor Contractului de parteneriat public-privat pentru concesionarea activelor Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău”, au relatat Petru Rotaru, membru al CCRM și Sergiu Știrbu, șef Direcție generală de audit. Astfel, din 17 recomandări înaintate, nouă recomandări au fost implementate parțial și opt recomandări au rămas neimplementate. CCFP a recomandat Guvernului să examineze posibilitatea inițierii procedurii de renegociere a contractului de concesiune a activelor aflate în gestiunea Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău” și a terenului aferent acestora, inclusiv posibilitatea anulării taxei de modernizare.

Examinând gradul de implementare a recomandărilor înaintate în Raportul auditului conformității realizării parteneriatului public-privat aferent modernizării și eficientizării activității filialelor Î.S. „Gările și stațiile auto”, CCFP a recomandat Guvernului să asigure identificarea beneficiarului efectiv, responsabil de îndeplinirea exactă și riguroasă a tuturor obligațiilor care decurg din actualul contract de parteneriat public-privat. Viorel Chetraru, Vicepreședintele CCRM, a vorbit despre importanța implementării celor cinci recomandări înaintate de către CCRM, menționând că situația este precară, deoarece doar o recomandare a fost parțial implementată, iar patru recomandări nu au fost implementate. Vasile Moșoi, șef Direcție generală de audit, a relatat despre recomandările înaintate Agenției Proprietății Publice și riscurile de neimplementare a acestora.

De asemenea, au fost examinate și recomandările înaintate în Raportul auditului conformității procesului de vânzare-cumpărare a acțiunilor statului deținute în S.A. „Tutun-CTC”. În Rezoluția CCFP din iunie 2020 se arăta că, „situația financiară a companiei a fost înrăutățită intenționat pentru a putea fi preluată pe bani puțini, în condiții obscure, iar interesele legitime ale statului nu au fost apărate conform principiilor de bază ale deetatizării proprietății publice”.

Cu o scurtă incursiune despre implementarea recomandărilor CCRM a intervenit Petru Rotaru, membru al CCRM, care a relatat că au fost înaintate șapte recomandări entităților vizate în raportul de audit și anume, o recomandare – Ministerului Finanțelor, o recomandare – Ministerului Economiei și Infrastructurii și cinci recomandări – Agenției Proprietății Publice. Din cele șapte recomandări, doar două au fost implementate, cinci recomandări sunt în curs de implementare sau parțial implementate, a menționat dl Rotaru.

Igor Munteanu, președintele Comisiei de control al finanțelor publice, a menționat că este necesar de examinat, în cadrul CCFP, ce fel de instrumente trebuie de utilizat în raport cu Executivul, pentru ca instituțiile respective să-și îndeplinească corect funcțiile, iar cooperarea cu Curtea de Conturi să fie fortificată și să se soldeze cu rezultate benefice.

În final, s-a concis că gradul de implementare, atât a recomandărilor Comisiei de control al finanțelor publice, cât și a Curții de Conturi, este foarte jos, gradul de responsabilitate a managerilor instituțiilor publice fiind insuficient, respectiv, este necesară consolidarea controlului intern managerial, responsabilizarea personalului și asumarea răspunderii pentru gestiunea finanțelor și proprietății publice.

#CCFP #CCRM

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.