Danemarca ia în considerare ridicarea interdicţiei în vigoare de 40 de ani privind energia nucleară, pentru a-şi spori securitatea energetică, a indicat ministrul energiei, marcând o schimbare semnificativă de politică într-o ţară care a dat prioritate extinderii surselor de energie eoliană şi solară, transmite miercuri Reuters, potrivit Agerpres.

Guvernul danez va analiza potenţialele beneficii ale noilor tehnologii energetice nucleare, un raport pe această temă fiind aşteptat anul viitor, a afirmat ministrul pentru climă, energie şi utilităţi, Lars Aagaard, pentru cotidianul danez Politiken, într-un interviu publicat marţi seară.

„Putem constata că există o dezvoltare în desfăşurare cu noi tehnologii energetice nucleare – reactoare mici, modulare. Însă nu este suficient că au potenţial. Trebuie să ştim, de asemenea, ce înseamnă pentru societatea daneză dacă urmează să permitem aceste tehnologii”, a spus Lars Aargaard, în afirmaţii confirmate de ministerul său miercuri.

Aargaard a respins, totodată, ideea că tehnologiile nucleare tradiţionale îşi vor face revenirea în Danemarca, unde au fost interzise în 1985.

„Continuăm politica energetică pe care am urmat-o mulţi ani în Danemarca. Energiile solară şi eoliană sunt cea mai ieftină şi mai rapidă cale spre tranziţia verde”, a spus el.

În 2005, danezii au sărbătorit faptul că ţara vecină Suedia a închis reactorul nuclear Barseback 2, situat aproape de Copenhaga, de partea cealaltă a strâmtorii Oresund.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deşi Suedia şi-a închis şi alte centrale nucleare în ultimul deceniu, guvernul actual adoptă o poziţie fermă în favoarea energiei nucleare şi îşi propune construirea de noi capacităţi.

Ministrul danez Aargaard are programată miercuri după-amiază o audiere publică în parlament, în care va răspunde întrebărilor partidelor de opoziţie favorabile relansării energiei nucleare.

#Danemarca #energie nucleară #restrictii #UE

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.