Renato Usatîi susține că va solicita oficial Guvernului închirierea Reședinței de Stat de la Condrița, cu intenția de a o transforma într-un centru de odihnă și sprijin social destinat cetățenilor – sub denumirea de „Reședința Poporului”. Declarația a fost făcută în contextul criticilor privind modul în care este întreținut și utilizat imobilul.

Potrivit lui Renato Usatîi, statul cheltuie anual în jur de 3 milioane de lei pentru întreținerea vilei de la Condrița, bani care, spune el, ar putea fi economisiți dacă reședința ar fi dată în gestiune privată, în arendă, dar cu destinație publică.

„În 5 ani de mandat ai Maiei Sandu, întreținerea complexului a costat aproape 15 milioane de lei din bugetul de stat”, a subliniat președintele Partidului Nostru.

Liderul „Partidului Nostru” acuză autoritățile că doar au mutat cheltuiala dintr-un buzunar instituțional în altul – de la Președinție la Cancelaria de Stat – fără a reduce costurile reale.

„Pentru a crea impresia reducerii cheltuielilor, autoritățile au transferat reședința de la Condrița din gestiunea Președinției în cea a Cancelariei de Stat, adică a Guvernului. De jure, cheltuielile Președinției au scăzut. De facto, întreținerea vilei tot din buzunarul cetățenilor este plătită, pentru că imobilul a rămas în administrarea statului. Iar felul în care este gestionat astăzi lasă de dorit”, a declarat acesta.

Renato Usatîi propune transformarea complexului de la Condrița într-un centru social și de recreere destinat cadrelor didactice, personalului medical, victimelor violenței domestice și copiilor din medii vulnerabile. El susține că are experiență în domeniul construcțiilor și că poate administra eficient complexul, oferind condiții bune fără a mai împovăra bugetul public.

„Condrița trebuie să fie pusă în slujba oamenilor. Voi solicita în mod oficial prim-ministrului Dorin Recean ca Reședința să fie oferită în chirie la preț de piață. Astfel, statul nu va mai cheltui bani, iar cetățenii vor avea acces la un spațiu de odihnă bine întreținut”, a adăugat Usatîi.

Politicianul a criticat și starea actuală a reședinței, menționând lipsa de întreținere și „haosul organizatoric” din data de 1 iunie, când ar fi avut loc blocaje și probleme logistice majore.

Parlamentul a votat în prima lectură denunțarea a două acorduri încheiate în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Unul se referă la restituirea valorilor culturale și istorice statelor de origine, iar celălalt stabilește modul de transmitere a unor substanțe, arme și materiale care constituie corpuri delicte în dosarele penale. Autoritățile spun că documentele nu au fost aplicate în practică.

Primul acord a fost încheiat în 1992 și se referă la restituirea bunurilor culturale și istorice către țările de origine. Acesta prevedea crearea unei comisii interguvernamentale care să stabilească modul în care urmau să fie returnate aceste bunuri. Comisia nu a fost însă constituită, iar acordul a avut o aplicare practică limitată.

Între timp, Republica Moldova a adoptat propriile reguli pentru protejarea patrimoniului cultural. În 2023, a fost aprobat regulamentul privind circulația bunurilor culturale mobile, iar în 2025 a fost instituit Sistemul național de protejare, recuperare și restituire a patrimoniului cultural mobil. În aceste condiții, autoritățile consideră că acordul încheiat în cadrul CSI nu mai este necesar.

Al doilea document este un protocol semnat în 2017, care stabilește modul de transmitere a substanțelor stupefiante și psihotrope, a precursorilor, armelor de foc, componentelor acestora, munițiilor și materialelor explozive care constituie corpuri delicte în cauzele penale. Potrivit autorităților, mecanismele de cooperare prevăzute în protocol nu au fost folosite.

Denunțarea protocolului nu înseamnă că Republica Moldova va înceta cooperarea internațională cu statele CSI în dosarele penale. Aceasta va putea continua în baza altor acorduri internaționale la care țara noastră este parte, inclusiv Convenția europeană de asistență judiciară în materie penală și Convenția asupra substanțelor psihotrope. Cele două proiecte de lege urmează să fie examinate de Parlament în lectura a doua.