La Chișinău urmează să fie lansat un program de master în domeniul afacerilor europene. Cooperarea în domeniul educației a fost unul dintre subiectele primului Dialog de nivel înalt între Moldova și UE privind politicile în domeniul muncii, al competențelor, al educației, domeniul social și al copilului, lansat astăzi la Chișinău.

La eveniment a fost prezentă comisara europeană Roxana Mînzatu. Funcționara responsabilă pentru Drepturi Sociale a discutat cu ministrul Educației Dan Perciun și ministrul protecției sociale Alexei Buzu. Oficialii de la Chișinău au mulțumit autorităților europene pentru sprijinul acordat reformelor din țara noastră, menționând importanța alinierii legislației naționale la cea comunitară.

Cooperarea în cadrul Dialogului la Nivel Înalt se va mai axa pe includerea țării noastre în Programul de Alimentație în școli, susținut prin foaia de Parcurs privind Garanția Europeană pentru Copii și oferirea accesului instituțiilor de învățământ general din țară la Programul Erasmus+, transmit responsabilii de la Ministerul Educației.

„Ne propunem să identificăm oportunitățile care pot aduce cele mai mari beneficii sistemului educațional, iar în acest sens avem multe de învățat de la țările europene. Este important să construim un dialog constant cu partenerii europeni, pentru a putea accesa diverse programe și inițiative europene și pentru a le extinde și în Republica Moldova. Printre temele pe care dorim să le abordăm în cadrul acestui Dialog la Nivel Înalt se numără învățământul dual, extinderea Rețelei Școlilor Model, mobilitatea academică pentru elevi și profesori”, a declarat Dan Perciun.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Uniunea Europeană este un partener strategic în modernizarea sistemului educațional din Republica Moldova. Bruxellesul a investit prin programele Erasmus+, eTwinning și Orizont Europa în alinierea Moldovei la Procesul de la Bologna, modernizarea programului școlar, asigurarea acreditării internaționale a programelor de studii, digitalizarea procesului educațional și dezvoltarea rețelei școlilor model. Datorită sprijinului UE, tinerii din Moldova au accesat circa 5600 de burse de mobilitate academică internațională în ultimii 10 ani.

Datorită sprijinului european, elevii și studenții din Republica Moldova beneficiază de resurse educaționale digitale, condiții mai bune de învățare și acces la o educație mai incluzivă, atât în învățământul general, cât și în cel profesional tehnic

#dialog la nivel înalt #educație #MEC #Moldova #UE

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.