Pe 4 iulie, la Chișinău va avea loc primul summit Republica Moldova – Uniunea Europeană. La eveniment vor participa președinta Maia Sandu, dar și liderii de la Bruxelles, președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene. Astfel de reuniuni bilaterale au loc doar cu state candidate sau parteneri de importanță strategică.

R.Moldova intră astfel într-un cerc restrâns din care mai fac parte doar Ucraina și statele din Balcanii de Vest. Evenimentul marchează o recunoaștere diplomatică a progreselor făcute de autoritățile de la Chișinău în procesul de reforme și în apropierea de valorile europene.

Totuși, chiar dacă mesajele sunt pozitive, negocierile oficiale pentru aderarea la UE nu pot începe încă. Motivul ține de o piedică venită din partea Ungariei, care blochează Ucraina, iar din cauza regulilor UE, R. Moldova nu poate începe negocierile fără ca și Ucraina să fie acceptată în același timp. Chiar dacă oficialii de la Budapesta spun că nu au nimic împotriva Moldovei, în realitate, blocajul asupra Ucrainei afectează și R. Moldova.

Între timp, în interiorul țării, părerile sunt tot mai împărțite. Opoziția pro-rusă continuă să susțină ideea ca Moldova să se apropie de Rusia, prin participarea activă în Comunitatea Statelor Independente (CSI) și Uniunea Euroasiatică. Asta, în ciuda faptului că majoritatea cetățenilor și-au exprimat clar dorința de a merge spre Uniunea Europeană.

În acest context dificil, diplomația are un rol esențial. Ea trebuie să apere interesele țării în fața partenerilor străini, să promoveze o imagine bună a Moldovei și să contribuie la stabilitatea și securitatea regiunii.

Cum este percepută Republica Moldova astăzi în marile capitale europene? Ce face ministerul de externe pentru a promova o imagine pozitivă și credibilă a Republicii Moldova în lume? Ținând cont de războiul din Ucraina și de pozițiile pro-ruse din interiorul țării, cum reușește diplomația de la Chișinău să păstreze un echilibru între fermitate și prudență în relația cu Moscova? Ce responsabilitate revine Ministerului Afacerilor Externe în organizarea alegerilor parlamentare din această toamnă, în special în ceea ce privește diaspora?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 27 iunie, începând cu ora 20:00, la RLIVE TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este ministrul de externe Mihai Popșoi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Mihai Popșoi #Moldova #RLIVE TV

Guvernul își propune să reducă cheltuielile pentru reparații, mobilier, tehnică de calcul, transport și evenimente, dar și să limiteze angajările în sectorul public. De asemenea, vor fi revizuite premiile și bonusurile acordate angajaților din instituțiile finanțate de la bugetul de stat. Declarațiile au fost făcute de ministra Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Potrivit ministrei, autoritățile analizează fiecare categorie de cheltuieli pentru a identifica economii, fără a afecta instituțiile care dispun deja de finanțare limitată sau obligațiile stabilite prin lege.

„Ne punem semnul de întrebare dacă putem renunța la unele cheltuieli sau nu”, a explicat Victoria Belous.

Printre măsurile avute în vedere se numără reducerea cheltuielilor pentru încălzire și combustibil, limitarea achizițiilor de mobilier și tehnică de calcul, precum și cumpărarea mijloacelor de transport doar în cazuri strict necesare. De asemenea, anul viitor este planificat un buget mai mic pentru concerte.

Ministra a precizat că vor fi reevaluate și cheltuielile pentru evenimente și proiecte care nu au fost asumate sau aprobate oficial, precum și necesitatea dezvoltării unor sisteme informaționale.

Optimizările vizează instituțiile finanțate din bugetul de stat, inclusiv ministerele, Parlamentul și Președinția. Primăriile își gestionează independent bugetele, a menționat oficiala.

Angajările, limitate, iar structurile instituțiilor vor fi revizuite

O altă măsură ține de reducerea cheltuielilor de personal. Potrivit Victoriei Belous, mai multe ministere au primit sarcina de a elabora planuri de reducere a numărului de angajați.

Ministra a subliniat că măsura nu presupune concedierea directă a salariaților, ci o gestionare mai strictă a posturilor vacante și a necesității de a menține sau ocupa anumite funcții.

De exemplu, instituțiile ar putea să nu prelungească activitatea angajaților după atingerea vârstei de pensionare sau să reevalueze necesitatea unor noi angajări. Totodată, în cazul reorganizărilor, structurile instituțiilor vor fi analizate pentru a stabili dacă fiecare funcție este justificată.

„Fiecare persoană angajată trebuie să fie motivată dacă trebuie sau nu să fie angajată în sectorul public”, a declarat ministra.

Premiile și bonusurile, de asemenea, revizuite

Victoria Belous a mai spus că, încă din primele zile de activitate ale actualului Guvern, a fost dată indicația de a reduce sau elimina premiile și alte bonusuri acordate angajaților din sectorul public.

Potrivit ministrei, această măsură este în curs de aplicare, iar autoritățile examinează inclusiv acordarea premiilor anuale și a celor unice.

În ceea ce privește economiile obținute până acum în urma optimizărilor, ministra nu a prezentat o cifră exactă în declarația citată, menționând însă că au fost limitate angajările și extinderea schemelor de personal.