Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Ministrul de Externe, Mihai Popșoi, invitat vineri la emisiunea „Realitatea te privește”

27 Iun. 2025, 09:23
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
27 Iun. 2025, 09:23 // Actualitate //  Realitatea.md

Pe 4 iulie, la Chișinău va avea loc primul summit Republica Moldova – Uniunea Europeană. La eveniment vor participa președinta Maia Sandu, dar și liderii de la Bruxelles, președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene. Astfel de reuniuni bilaterale au loc doar cu state candidate sau parteneri de importanță strategică.

R.Moldova intră astfel într-un cerc restrâns din care mai fac parte doar Ucraina și statele din Balcanii de Vest. Evenimentul marchează o recunoaștere diplomatică a progreselor făcute de autoritățile de la Chișinău în procesul de reforme și în apropierea de valorile europene.

Totuși, chiar dacă mesajele sunt pozitive, negocierile oficiale pentru aderarea la UE nu pot începe încă. Motivul ține de o piedică venită din partea Ungariei, care blochează Ucraina, iar din cauza regulilor UE, R. Moldova nu poate începe negocierile fără ca și Ucraina să fie acceptată în același timp. Chiar dacă oficialii de la Budapesta spun că nu au nimic împotriva Moldovei, în realitate, blocajul asupra Ucrainei afectează și R. Moldova.

Între timp, în interiorul țării, părerile sunt tot mai împărțite. Opoziția pro-rusă continuă să susțină ideea ca Moldova să se apropie de Rusia, prin participarea activă în Comunitatea Statelor Independente (CSI) și Uniunea Euroasiatică. Asta, în ciuda faptului că majoritatea cetățenilor și-au exprimat clar dorința de a merge spre Uniunea Europeană.

În acest context dificil, diplomația are un rol esențial. Ea trebuie să apere interesele țării în fața partenerilor străini, să promoveze o imagine bună a Moldovei și să contribuie la stabilitatea și securitatea regiunii.

Cum este percepută Republica Moldova astăzi în marile capitale europene? Ce face ministerul de externe pentru a promova o imagine pozitivă și credibilă a Republicii Moldova în lume? Ținând cont de războiul din Ucraina și de pozițiile pro-ruse din interiorul țării, cum reușește diplomația de la Chișinău să păstreze un echilibru între fermitate și prudență în relația cu Moscova? Ce responsabilitate revine Ministerului Afacerilor Externe în organizarea alegerilor parlamentare din această toamnă, în special în ceea ce privește diaspora?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 27 iunie, începând cu ora 20:00, la RLIVE TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este ministrul de externe Mihai Popșoi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.