Capitala Republicii Moldova, orașul Chișinău, împlinește astăzi 589 de ani de la prima atestare documentară. Istoric, pentru prima dată, numele de Chișinău a fost pomenit într-un hrisov, întocmit pe data de 17 iulie 1436, astfel reprezentând cea mai veche atestare documentară a Chişinăului. Mai exact, este vorba de o Carte Domnească de Întăritură.

Prin acest act, domnii Țării Moldovei Ilie și Ștefan au dat și i-au întărit lui Oancea-logofăt pentru credincioasa slujbă mai multe sate pe Răut, Ichel și Bâc, între care și Procopinți, Macicăuți și Cozarăuți.

A doua mențiune documentară, în ordine cronologică, datează din 1466, în documentul de proprietate, eliberat de Ștefan cel Mare, prin care confirmă unchiului său Vlaicu Pârcălab de Cetatea Albă, o seliște, cu întreaga moșie și cu moară. La 25 aprilie 1576, moșia Chișinăului devine proprietate a lui Dragoș, apoi a lui Hodor, Crețu și Roșca (1608-1616), Chirița Dumitrachi (1640).

A fost posesiune a mănăstirilor din Iași „Sf. Vineri”, „Galata” (1640-1641) ș.a. Pe timpul domniei lui Vasile Lupu, localitatea a fost cunoscută ca principal centru economic pe noul drum comercial moldovenesc Suceava-Iași-Tighina-Cetatea Albă (1650).Publicitate

Localitatea a fost menționată documentar ca târg în ținutul Lăpușna, iar locuitorii ei ca târgoveți (2 martie 1666). În 1677, „Cronica polonă” de Miron Costin inserează Chișinăul printre orașele din Țara de Jos a Moldovei. Cronicarul precizează că în ținutul Lăpușna se aflau orașul Lăpușna și orășelul Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu ocazia marcării celor 589 de ani de la prima atestare documentară a orașului Chișinău, în perioada 18–20 iulie 2025, pe strada Pietonală Eugen Doga se va desfășura Festivalul „Te salut, Chișinău”.

„Pe parcursul a trei zile, vor fi organizate ateliere creative pentru copii, expoziții de artizanat și demonstrații ale meșterilor populari, activități interactive pentru întreaga familie. Spectacolele muzicale vor fi pe gustul tuturor – de la acorduri simfonice și muzică populară, până la ritmuri moderne și electro, cu cei mai iubiți artiști și invitați speciali. Festivalul își propune să creeze o legătură autentică între locuitorii orașului, valorificând spațiul urban ca loc de întâlnire, inspirație și celebrare a identității culturale”, spune Primăria Chișinău.

Intrarea este liberă!

#aniversare #atestare #Chisinau #Te salut Chișinau

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.