„Să afirmi că un deputat nu trebuie să știe să scrie legi este ca și cum ai spune că un chirurg nu trebuie să cunoască anatomia, că un pilot nu are nevoie de reguli de zbor sau că un profesor poate preda fără să știe carte”. Este opinia exprimată de Marian Lupu, liderul Partidului „Respect Moldova”, la declarațiile făcute de liderul PAS, Igor Grosu.

Într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare, Lupu condamnă declarația speakerului legislativului, menționând că „este o insultă la adresa cetățenilor care încă mai cred într-un stat de drept și într-un Parlament format din oameni competenți”.

„Pe scurt, președintele Parlamentului ne-a explicat de ce, în timpul guvernării PAS, legile sunt proaste, haosul e la el acasă în toate domeniile, iar unii deputați joacă Tetris pe telefon și mimează interesul față de cetățeni. Nimeni nu contestă valoarea personalităților din muzică, sport, cultură sau educație. Dar Parlamentul nu trebuie transformat într-un platou de influenceri, ci să rămână ce ar trebui să fie: locul unde se scriu legi bune, clare, în interesul țării și al oamenilor.

Dragi cetățeni, nu e de glumit. Când în Parlament nu mai contează competența, nu mai contează nici legea. Iar când nu mai contează legea, nu mai contează nici libertatea voastră”, a scris Marian Lupu.

Declarațiile lui Igor Grosu au fost criticate și de alți politicieni și formatori de opinie, printre care și de Alexandru Tănase, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale. Acesta a scris că „cât Parlamentul n-a fost rebotezat în „Casa Vedetelor” și competența nu e scoasă oficial din uz, eu zic să păstrăm o urmă de speranță că deputații vor fi altceva decât niște recuzită cu microfon”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Igor Grosu a declarat, în cadrul emisiunii „Ora Expertizei”, de la Jurnal TV, că „nu toți deputații trebuie să știe a scrie legi”, întrebat în ce mod poate contribui sportiva Anastasia Nichita sau dirijorul Nicolae Botgros la elaborarea legilor, odată ajunși deputați. Acesta a mai spus că rolul deputaților este de a folosi expertiza lor specifică, provenind din diverse domenii precum sport, artă, medicină sau inginerie, pentru a analiza legile și a adăuga amendamente, nu pentru a le scrie.

Cu ce poate contribui Anastasia Nichita sau Nicolae Botgros în Parlament? Grosu: Nu toți trebuie să știe a scrie legi

#declarație #deputati #Igor Grosu #Marian Lupu

Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat particularitățile de organizare a alegerilor din 15 noiembrie din Găgăuzia, când vor fi aleși deputații în Adunarea Populară și Guvernatorul (Bașcanul) regiunii. Documentul adoptat de CEC prevede modul de înregistrare a candidaților, exercitare a dreptului de vot și finanțare a campaniilor electorale.

Pentru funcția de deputat în Adunarea Populară, candidații vor fi înregistrați de unul dintre cele trei consilii electorale de circumscripție de nivelul întâi, conform repartizării stabilite de Consiliul Electoral Central al Găgăuziei. În cazul alegerilor pentru funcția de Bașcan, actele pentru înregistrarea candidaților vor fi depuse la Consiliul Electoral Central al Găgăuziei.

La cele două scrutine vor fi utilizate aceleași liste electorale, cu rubrici separate pentru confirmarea primirii fiecărui buletin de vot. Alegătorii care nu se regăsesc în listele de bază vor putea vota pe liste suplimentare, în condițiile prevăzute de legislația electorală.

Votul va putea fi exprimat și în baza pașaportului sau a versiunii digitale a actului de identitate, prin intermediul portofelului pentru identitate digitală recunoscut în Republica Moldova.

CEC a stabilit și limitele donațiilor pentru campaniile electorale. Persoanele fizice vor putea contribui cu cel mult 104.400 de lei pentru fiecare scrutin, dintre care maximum 17.400 de lei în numerar.

În cazul persoanelor juridice, plafonul este de 208.800 de lei pentru fiecare scrutin, cu condiția ca suma să nu depășească 30% din venitul anual înregistrat în anul calendaristic precedent.

Actul aprobat mai prevede proceduri privind constituirea și activitatea organelor electorale, instruirea funcționarilor electorali, verificarea listelor de subscripție, gestionarea documentelor electorale și raportarea financiară.