Scandalul în care a fost implicat Andy Byron, CEO-ul Astronomer, riscă să îl coste mult mai mult decât reputația. Filmarea virală de la concertul Coldplay, în care apare sărutând o femeie, identificată ulterior ca fiind directoarea HR a companiei, a declanșat un val de reacții și speculații. Momentul a fost proiectat pe ecranele gigantice ale stadionului, iar Chris Martin a comentat amuzat momentul în care cei doi căutau să se ascundă de camere, fără să intuiască ce va declanșa, transmite cancan.md.

Soția lui Byron, absentă din orice apariție publică, pare să fi fost luată complet prin surprindere. Dacă urmează divorțul, Byron ar putea pierde zeci de milioane de dolari, scrie click.ro.

Andy Byron a fost CEO-ul companiei Astronomer, evaluată recent la peste 1,2 miliarde de dolari.

Participația sa în firmă este estimată între 3% și 5%, adică între 12 și 65 de milioane de dolari, potrivit Economic Times.

La această sumă se adaugă salariul și bonusurile, care însumează circa 20 de milioane.

Dacă soția sa cere divorțul și procesul are loc în statul New York, unde se aplică principiul „echității”, ea ar putea primi între 10 și 30 de milioane de dolari, în funcție de aranjamentele prenuptiale (dacă există) și de contribuțiile fiecăruia la viața comună.

Înregistrarea virală nu a afectat doar viața personală a lui Byron. Relația cu șefa de HR, Kristin Cabot, a declanșat o criză internă majoră în cadrul Astronomer. Ambii au fost suspendați imediat după identificare, iar Byron a ales să demisioneze pentru a limita daunele de imagine.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

VIDEO Aventură surprinsă live, la un concert Coldplay: șeful și amanta au fost filmați pe „Kiss Cam”

#Coldplay #sot infidel

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.