Milioane de angajați din Uniunea Europeană continuă să fie plătiți cu salariul minim, menit să asigure un trai decent, dar care, în multe cazuri, nu a ținut pasul cu inflația, arată datele Eurostat analizate de Euronews, scrie bani.md.

În iulie 2025, salariul minim lunar brut în UE varia de la 551 euro în Bulgaria la 2.704 euro în Luxemburg. Dacă sunt incluse și țările candidate la aderare, Ucraina se află pe ultimul loc, cu doar 164 euro.

Cinci state membre – Italia, Danemarca, Suedia, Austria și Finlanda – nu au un salariu minim național stabilit prin lege.

Patru categorii de salarii minime în Europa

1. Grupul cel mai ridicat – peste 1.500 euro:
Luxemburg (2.704 euro), Irlanda (2.282), Olanda (2.246), Germania (2.161), Belgia (2.112) și Franța (1.802).

2. Grupul mediu – între 1.000 și 1.500 euro – cu mai multe state din Europa Centrală și de Sud.

3. Grupul scăzut – între 600 și 999 euro – în special state din Europa de Est și Balcani.

4. Grupul foarte scăzut – sub 600 euro:
Macedonia de Nord (584), Turcia (558), Bulgaria (551), Albania (408), Moldova (285) și Ucraina (164).

Diferența Est–Vest

Harta salariilor minime arată o divizare clară între Vestul și Estul Europei. Țările din primele două grupuri sunt preponderent în vestul și nordul continentului, iar cele din ultimele două grupuri – în est și în Balcani.

Când se ține cont de puterea de cumpărare calculată în standarde ale puterii de cumpărare (PPS), diferența dintre Luxemburg și Bulgaria – cea mai mare și cea mai mică valoare din UE – se reduce de la 4,9 ori la 2,3 ori.

În acest clasament ajustat, Luxemburg (2.035 PPS) rămâne lider, urmat de Germania, Olanda și Belgia. Estonia (886 PPS) are cel mai mic salariu minim din UE în termeni de putere de cumpărare, iar Albania se situează la coadă între toate țările analizate (566 PPS).

Țările est-europene și balcanice urcă în clasament atunci când se ține cont de costul vieții, însă decalajele față de Occident rămân semnificative.

Între ianuarie și iulie 2025, cele mai mari creșteri în euro au fost înregistrate în Macedonia de Nord (+7,7%) și Grecia (+6,1%), iar cele mai mari scăderi – în Turcia (-21,2%) și Ucraina (-9,9%), influențate de cursul valutar și inflația ridicată.

Pe parcursul unui an (iulie 2024 – iulie 2025), cele mai mari majorări ale salariului minim au avut loc în Muntenegru și Macedonia de Nord (peste 20%), în timp ce Ucraina și Turcia au consemnat cele mai accentuate scăderi. În zona euro, Croația (+15,5%) și Lituania (+12,3%) au înregistrat cele mai importante creșteri procentuale.

În Republica Moldova, salariul minim brut rămâne printre cele mai mici din Europa – 285 euro pe lună, ceea ce o plasează în categoria „foarte scăzută” alături de Albania și Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Republica Moldova #salariu #UE

Consumatorii vulnerabili și cei afectați de sărăcie energetică vor fi protejați de deconectarea de la electricitate între 1 noiembrie și 31 martie, cu condiția achitării facturilor pentru consumul curent. Prevederea se regăsește în proiectul noului Regulament privind furnizarea energiei electrice, elaborat de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, scrie BANI.MD.

Protecția ar urma să se aplice și pe durata examinării de către furnizor sau ANRE a unei reclamații privind facturarea, în aceleași condiții. Statutul de consumator vulnerabil sau afectat de sărăcie energetică va trebui confirmat potrivit criteriilor și procedurilor legale, iar furnizorii vor fi obligați să informeze clienții, la semnarea contractului, despre eligibilitatea pentru această categorie.

Totodată, proiectul introduce și o obligație pentru furnizori înainte de a solicita deconectarea unei gospodării pentru neplată: consumatorul trebuie informat, din timp și fără costuri suplimentare, despre alternative. Acestea pot include planuri de plată, consiliere pentru gestionarea datoriilor, audituri energetice sau moratorii privind deconectarea. Dacă informarea nu este făcută, furnizorul nu va putea solicita deconectarea pentru motivul respectiv.

Documentul detaliază și protecția persoanelor care contestă facturile. Pe durata examinării reclamației de către furnizor, deconectarea pentru neachitarea facturilor este interzisă. Consumatorul rămâne însă obligat să achite consumul curent, partea necontestată și celelalte obligații ajunse la scadență care nu fac obiectul reclamației.

O altă prevedere vizează posibilitatea de a solicita contracte cu preț fix pentru o perioadă de cel puțin un an. Furnizorii cu peste 200.000 de consumatori finali vor fi obligați să ofere această opțiune la cerere, cu posibilitatea unor excepții aprobate de ANRE în condițiile regulamentului. Furnizorul nu va putea modifica unilateral clauzele unui asemenea contract. Factura va putea totuși reflecta modificări ale unor elemente pe care acesta nu le controlează, precum impozitele și taxele.

Consumatorii care au contoare inteligente vor putea solicita contracte cu prețuri dinamice, care reflectă variațiile de pe piețele de energie electrică pe termen scurt, potrivit sursei citate. Încheierea unui asemenea contract va necesita acordul expres al clientului, după informarea acestuia despre avantaje, costuri și riscuri.

Pentru persoanele care își pierd furnizorul în condițiile prevăzute de lege, proiectul stabilește furnizarea de ultimă opțiune pentru cel puțin șase luni. Potrivit notei informative, regulamentul din 2019 prevede încă o limită de 90 de zile, deși Legea cu privire la energia electrică din 2025 garantează deja minimum șase luni.

Totodată, consumatorii casnici vor trebui anunțați cu cel puțin o lună înainte despre propunerea de modificare a contractului, față de termenul de cel puțin 15 zile lucrătoare indicat în regulamentul anterior. Facturile vor include informații despre instrumentul ANRE de comparare a ofertelor și, după caz, data unei viitoare modificări a produsului sau a prețului.