Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că atacurile rusești pe scară largă din noaptea precedentă demonstrează refuzul Moscovei de a se angaja serios în negocieri pentru încheierea războiului. El a subliniat că bombardamentele au vizat în special vestul Ucrainei, departe de linia frontului, inclusiv o fabrică de electronice deținută de compania americană Flex, în regiunea Zakarpattia.

„Credem că a fost un atac deliberat asupra investițiilor americane în Ucraina, comis exact când lumea așteaptă un răspuns clar din partea Rusiei privind negocierile de pace,” a spus Zelenski.

Potrivit acestuia, Rusia a lansat 574 de drone și 40 de rachete, într-unul dintre cele mai ample atacuri recente. O persoană a fost ucisă și 22 au fost rănite, majoritatea în urma atacului asupra fabricii americane.

La Liov, un alt atac a provocat un deces, rănirea a trei persoane și avarierea a 26 de locuințe. În regiunea Dnipropetrovsk au fost lovite instalații industriale, locuințe și infrastructură de gaze. Două surse din industrie au confirmat că o importantă instalație de pompare a gazelor a fost afectată.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că a vizat infrastructura energetică, aeroportuară și industrială militară a Ucrainei, și că forțele ruse au capturat satul Oleksandro-Șultîne. La rândul său, Ucraina a raportat lovirea unei rafinării ruse, a unui depozit de drone și a unei baze de combustibil.

Blocaj în eforturile diplomatice

Pe plan diplomatic, președintele american Donald Trump a anunțat în această săptămână că a convenit organizarea unei întâlniri între Zelenski și președintele rus Vladimir Putin. Totuși, Moscova acuză Kievul că sabotează aceste eforturi și că Zelenski este „ilegitim”. Trump, care s-a întâlnit recent cu ambii lideri, a recunoscut că Putin „ar putea să nu dorească un acord”, iar Zelenski i-a cerut o reacție fermă din partea SUA în acest caz.

Între timp, SUA și aliații europeni discută posibile garanții de securitate pentru Ucraina în perioada post-conflict, însă drumul spre pace rămâne incert.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Zelenski a salutat aceste discuții ca fiind esențiale pentru „construirea arhitecturii de securitate” a țării. Totodată, șefii armatelor din SUA, Marea Britanie, Germania, Franța, Italia, Finlanda și Ucraina s-au întâlnit la Washington pentru consultări. Pe de altă parte, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova este dispusă la discuții sincere privind garanțiile de securitate, dar a acuzat Occidentul de „aventurism” pentru excluderea Rusiei din aceste discuții.

De la începutul invaziei ruse din februarie 2022, mii de civili au fost uciși, iar estimările sugerează că peste un milion de soldați ruși și ucraineni au fost uciși sau răniți.

#atac #ucraineni #Zelenski

În Ungaria, apa este deviată către Dunăre, iar barjele sunt scufundate în mod intenționat, în încercarea de a crește nivelul extrem de scăzut al râului și de a preveni oprirea penultimei turbine de la Centrala Nucleară Paks.

De luni, de la prânz, s-au deversat în cursul principal al Dunării încă 20 de metri cubi de apă pe secundă din ramura Ráckeve-Soroksár, la Dömsöd, la aproximativ 50 de kilometri sud de Budapesta. Această măsură a determinat creșterea nivelului râului cu aproximativ doi centimetri, infomează Euronews, transmite Mediafax.

Mai în aval, la Paks, la aproximativ 100 de kilometri sud de capitala Ungariei, două barje sunt, de asemenea, pregătite pentru scufundarea controlată. Se pompează apă în corpul acestora, astfel încât să se așeze pe fundul fluviului, formând un prag temporar menit să ridice nivelul apei în apropierea centralei nucleare.

Autoritățile speră că această intervenție va împiedica o nouă oprire a penultimei turbine aflate în funcțiune a centralei, pe măsură ce nivelul Dunării continuă să scadă.

De asemenea, sunt în curs lucrările la construirea unui prag permanent peste râu, între centrala de la Paks și Dunaszentbenedek, un sat situat pe malul opus.

Guvernul maghiar a aprobat proiectul de urgență săptămâna trecută, în urma unei inspecții la fața locului și a unei recomandări unanime din partea experților în gestionarea apelor, energie și apărare.

Construcția va utiliza inițial 35.000 de metri cubi de rocă, cantitatea urmând să crească ulterior la 110.000 de metri cubi, iar proiectul avansează cu „viteză vertiginoasă”, potrivit oficialilor.

Zilele de marți și miercuri sunt considerate critice, prognozându-se o scădere a nivelului Dunării cu încă 14-15 centimetri.

Cu toate acestea, condițiile ar putea începe să se îmbunătățească începând de joi, când se așteaptă ca precipitațiile din bazinul hidrografic austriac al Dunării să determine o creștere a nivelului râului.

România a declarat, la începutul lunii august, stare de urgență din cauza debitului scăzut al Dunării. În încercarea de a determina o creștere a nivelului fluviului, autoritățile române au detonat stânca Pîrjoaia și au coborât 4 barje pe brațul Bala. Deși, temporar, nivelul Dunării a crescut ușor, în cele din urmă, ultimul reactor de la Cernavodă a fost oprit.