Dacă până nu demult deputatul PAS Lilian Carp, care face parte din guvernarea actuală a Republicii Moldova, îi solicita demisia președintelui Comitetului Național Olimpic și Sportiv (CNOS), Nicolae Juravschi, acum și deputatul BECS Vladimir Voronin a dat de înțeles că de sportul în țară trebuie de avut grijă, însă „fără Juravschi”. Declarația a fost făcută la ședința extraordinară de vineri, 6 august curent, în plenul Parlamentului.

• „Juravschi să plece”! Solicitarea unui deputat după incidentul rușinos cu un membru din delegația RM la Tokyo

• CNOS a reacționat peste o zi! „Tehnic”, Josan nu a încălcat și totuși a fost rechemat acasă. Își dă Juravschi demisia?

Subiectul sportului a fost deschis de către deputata ȘOR Marina Tauber care s-a arătat nedumirită că, chiar dacă a fost lungită lista ministerelor, unul a tineretului și sportului nu este. „Este foarte straniu pentru mine că nu avem un minister destinat tineretului și sportului, cum a fost cândva, pe timpurile mele, când am fost președinta Federației de Tenis. Dacă nu este acest minister, nu sunt aceste priorități, nu înțeleg despre ce noi vorbim. Despre care sănătate mintală, fizică, despre care tineret? Fără critică, dar ca recomandare haideți să atragem atenția sportului, pentru că acesta reprezintă scopurile noastre naționale: și de imagine, și de sănătate, și de promovarea modului sănătos de viață”, a comentat aceasta.

„Eu o susțin pe doamna Tauber absolut, dar numai fără Juravschi”, a adăugat deputatul BECS Vladimir Voronin.

Sergiu Litvinenco, care va fi ministru al Justiției, a explicat legat de domeniul tineretul și sportului că Ministerul Educației și Cercetării va fi cel care va avea competențe și responsabilități în acest sens.

Anterior, cu privire la învinuirile aduse președintelui CNOS, precum că Republica Moldova are „3 ediții ale Jocurilor Olimpice de vară fără medalie obținută”, Nicolae Juravschi consideră că „o medalia olimpică astăzi este foarte scumpă și implică investiții mari”. „Dar scopul unui sistem sportiv bine structurat nu este obținerea medaliilor olimpice, ci crearea unor condiții propice, în care apariția campionilor devine inevitabilă. Atâta timp cât sistemul nostru nu oferă asemenea condiții, iar la edițiile enumerate nu a existat nici un Program Național de pregătire și participare a sportivilor moldoveni la Jocurile Olimpice, sportivii și antrenorii noștri fac adevărate sacrificii pentru a obține performanțe înalte”, a punctat acesta, fără a avea o poziție clară strict pe solicitarea de demisie.

Din programul noului Guvern

Potrivit programului noului Cabinet de miniștri, „vocea tinerilor trebuie să fie nu doar auzită, ci și ascultată”. Astfel, își propun să asigure alinierea politicilor de tineret ale țării la liniile directoare ale politicilor de tineret de la nivel european.

„Implicarea tinerilor în procesele decizionale de la toate nivelurile, facilitarea colaborării și schimbului de experiență între organizațiile de tineret pe plan național și internațional și capacitarea tinerilor pentru o mai bună integrare socială și profesională vor fi principalele direcții de activitate. Importanța sprijinirii sportului școlar, a sportului de performanță și a sportului de masă este una incontestabilă. Ne vom axa pe finanțarea durabilă a domeniului, asigurarea principiilor de integritate și corectitudine în activitatea sportivă și în guvernanța acesteia, promovarea eficientă a rolului benefic al activității fizice pentru sănătatea populației”, scrie în program.

Acțiuni prioritare

• Asigurarea funcționării Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret care va contribui la diversificarea și consolidarea serviciilor pentru tineri și elaborarea documentului de planificare strategică pentru domeniu;
• Dublarea burselor de merit pentru studenți, pentru elevii din școli profesionale și colegii;
• Alocarea unui număr de posturi vacante pentru stagiari în instituțiile publice pe bază de proporționalitate cu numărul angajaților. Subvenționarea stagiilor de practică pentru tineri în companii;
• Promovarea programelor de educație financiară în școli și instituirea unei discipline facultative sau extra-curriculare în școli;
• Dezvoltarea și implementarea programelor pentru tinerii cu oportunități reduse pentru asigurarea integrării sociale a acestora, inclusiv prin programe de educație economică și antreprenorială;
• Alocarea  cel puțin 10 milioane de lei anual pentru granturi destinate  tinerilor, inclusiv pentru  tinerii artiști, cercetători, activiști, oameni de creație, sportivi și jurnaliști;
• Implementarea un program de stagii cu durata de 6-12 luni pentru tineri absolvenți în instituțiile publice și companiile de stat;
• Alocarea cel puțin a 5 milioane de lei anual pentru susținerea organizațiilor de lansare a afacerilor, start-upurilor și pentru educație financiară;
• Promovarea unui program de renovare a sălilor de sport și încurajarea utilizării spațiilor școlare (sală de sport, sală de calculatoare, bibliotecă) de către elevi și tineri, în afara orelor, pentru activități de recreere. Oferirea de certificate-cadou (vouchere) pentru programe de recreere și educație nonformală tinerilor cu dizabilități, din familii social vulnerabile și grupuri defavorizate;
• Îmbunătățirea cadrului de politici pentru modernizarea sistemului de educație fizică și sport și elaborarea strategiei de dezvoltare a domeniului pe termen mediu;
• Susținerea participării sportivilor de performanță la competiții naționale și internaționale prin sporirea posibilităților de participare;
• Dezvoltarea oportunităților de creare a parteneriatelor publice-private pentru atragerea fondurilor necesare dezvoltării bazelor sportive la nivel local și național;
• Sporirea calității predării limbii române și a predării limbilor materne în instituțiile cu instruire în limbile minorităților naționale;
• Perfecționarea competențelor funcționarilor publici în lucru cu comunitățile interetnice și sporirea comunicării dintre autorități și grupurile etnice minoritare;
• Susținerea populației rome prin (i) intensificarea eforturilor de școlarizare a copiilor romi și reducerea discrepanței dintre rata de școlarizare a romilor și a populației  generale; (ii) extinderea rețelei de mediatori comunitari și majorarea salariilor acestora (iii) scutirea de taxe pentru persoanele social-vulnerabile de etnie romă la perfectarea actelor de identitate; (iv) încadrarea activă a romilor la cursuri de formare profesională la locul de munca;
• Integrarea conceptului de dialog intercultural în curricula de educație civică în școli și organizarea instruirilor pe domeniu de dialog intercultural în universități, în cadrul programelor universitare, post-universitare și de formare continuă;
• Sporirea capacităților instituționale ale Biroului pentru Relații Interetnice în promovarea politicilor publice din domeniul minorităților naționale.