Eforturile de a reduce emisiile de CO2 ale celei mai mari companii de transport maritim din lume, A.P. Moller Maersk A/S, se lovesc de un obstacol mai puţin obişnuit: nu există suficient ulei de gătit folosit din care să fie produs biocombustibilul care propulsează navele grupului danez.

„Biocombustibilul este produs pe bază de ulei de gătit folosit, dar problema este că lumea nu consumă suficienţi cartofi prăjiţi. Nu putem continua să ne extindem. Dacă ritmul nostru de creştere va continua, vom epuiza uleiul de gătit folosit într-un an sau doi”, a declarat directorul general Soren Skou.

Maersk, companie care controlează o flotă de peste 700 de nave, a promis că îşi va reduce emisiile de CO2 la zero până în 2050.

Aproximativ 90% din bunurile de pe glob sunt transportate de industria de shipping, iar Maersk are o cincime din acest total. Industria de shipping este responsabilă pentru aproximativ 2% din emisiile globale de CO2.

Compania Maersk utilizează biocombustibili pentru unele nave pentru clienţi care la rândul lor și-au propus să îşi reducă emisiile, inclusiv retailerul de îmbrăcăminte Hennes & Mauritz AB (H&M) şi producătorul de medicamente Novo Nordisk A/S. Cererea pentru acest gen de produs înregistrează o creştere „exponenţială”, însă în calea acestei creşteri a apărut un obstacol „bizar”, susţine Soren Skou.

Uleiul de gătit folosit, mai scump decât cel nou

Preţul pentru uleiul de gătit folosit a ajuns să fie mai mare decât pentru uleiul de gătit nou în Europa, ca urmare a cererii mari. În plus, Maersk nu poate utiliza uleiul de gătit comestibil, pentru că acesta este catalogat drept aliment şi nu biocombustibil, subliniază directorul grupului danez.

Anual, navele din flota Maersk consumă aproximativi 12 milioane de tone de motorină, adică echivalentul întregii cantităţi de petrol produsă la nivel mondial într-o singură zi.

Conform planurilor sale de a deveni o companie verde, Maersk utilizează biocombustibili în acest moment, dar pe viitor are de gând să utilizeze nave cu emisii reduse care folosesc metanol verde.

La începutul acestui an, Maersk a comandat prima navă port-container din lume care nu va emite CO2. Vasul, care ar urma să fie livrat la mijlocul lui 2023, foloseşte o dublă tehnologie care îi permite să utilizeze fie metanol, fie motorină cu un conţinut foarte redus de sulf.

„Vom face mai multe investiţii în următoarele trimestre. Vom comanda alte nave până la finele anului”, a promis Soren Skou.

Acesta s-a declarat însă îngrijorat și de oferta limitată de metanol verde, făcând un apel pentru extinderea capacităţilor globale de producţie. „Deci factorul constrângător nu este tehnologia navală, ci oferta de combustibili verzi. Este vorba de un nou sistem energetic mondial care trebuie pus la punct şi asta este o provocare uriaşă”, a apreciat directorul general de la Moller Maersk.

#poluare #ulei

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.