Președintele SUA, Joe Biden, a semnat luni, 9 august, un decret prin care Washingtonul introduce noi sancțiuni în raport cu Belarus, informează Realitatea.md cu referire la agenția de presă Tass.

Potrivit sursei, Biden a atenționat că acțiunile Belarusului reprezintă un pericol național pentru securitatea SUA.

„Eu, președintele SUA Joseph Biden, prin prezenta lărgesc amploarea acțiunilor situației excepționale, declarate prin decretul din 16 iunie 2006, depistând că activitatea negativă a regimului belorus (al președintelui Alexandr Lukașenko) și abuzul de mai mulți ani sunt îndreptate spre sugrumarea democrației, respectarea drepturilor omului și împotriva libertăților fundamentale în Belarus”, se menționează în scrisoare.

În context, președintele American s-a referit la „activitatea ilegală și represivă, falsificarea alegerilor prezidențiale din Belarus la 9 august 2020 și urmările acestora, precum și înlăturarea opoziției politice și a ONG-urilor, precum și crearea pericolelor pentru transportarea pe calea aerului a bunurilor”.

Biden a menționat că noile sancțiuni sunt niște completări pentru cele deja existente și țin de sectoarele: apărării, energeticii, construcțiilor, a transporturilor, de exportul carbonatului de Kaliu și a produselor de tutun. Liderul de la Casa Albă afirmă că acțiunile lui Lukașenko reprezintă acțiuni ilegale de a se menține la putere cu orice preț.

„În loc să respecte tendințele poporului belorus, regimul lui Lukașenko falsifică alegerile, după care duce o campanie dură și represivă împotriva celor cu alte opinii. Începând cu reținerea a miilor de manifestanți, ducerea după gratii a peste 500 de activiști, lideri ai societății civile și jurnaliști drept deținuți politici – până la schimbarea forțată a cursului unei rute internaționale de avion și încălcarea normelor internaționale: toate aceste acțiuni ale regimului Lukașenko reprezintă o încercare ilegală de a se menține la putere”, afirmă președintele SUA.

„Statele Unite vor continua să ceară respectarea drepturilor omului și libertatea de exprimare, cerând ca Lukașenko să fie tras la răspundere, alături de aliații și partenerii noștri. în acest sens, azi semnăm un nou ordin prin care sunt mărite posibilitățile noastre ca să includem noi sancțiuni regiumului belorus. Anunțăm noi sancțiuni împotriva persoanelor fizice și juridice din Belarus, pentru rolul lor în atacul asupra democrației și drepturilor omului. Cum am anunțat-o pe lidera opoziției, Svetlana Tihanovskaia, noi susținem oporul belarus, care își îndeplinește cu mult curaj dorințele sale democratice”, a mai scris Biden.

#Alexandr Lukashenko #Belarus #Joe Biden #SUA

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.