Liderul PAS, Igor Grosu, a fost provocat, în cadrul unui interviu acordat pentru Euronews România, să facă un exercițiu de imaginație și să spună ceea ce i-ar spune și dictatorului rus Vladimir Putin, dacă l-ar avea în față. Politicianul avuse programată o vizită scurtă la București, unde s-a întâlnit cu premierul român Ilie Bolojan și cu președintele Senatului României, Mircea Abrudean.

„I-aș spune numai a câta oară încercați și a câta oară o dați în bară? Învățați o dată lecția sau resemnați-vă o dată. Noi decidem, suveran, poporul nostru, cetățenii noștri, cum trăim, cum ne organizăm viața, cu cine ne împrietenim, ce model civilizațional vrem să construim acasă. Ăștia suntem noi și nu ne interesează banii voștri, resursele voastre, că noi am fi bucuroși să facem comerț cu voi oricând. Dar nu ne șantajați, nu ne forțați să vă iubim cu de-a sila, noi nu o să iubim pe nimeni cu de-a sila, noi cerem respect, atât, nimic mai mult, nu trebuie să cumperi pruna noastră cu trei prețuri, da, sau vinul nostru, acum, noi o să-l vindem, și-l vindem, dar unde dorim noi, exportăm unde considerăm noi că e mai bine”.

Este de menționat că, la întâlnirea cu Ilie Bolojan, Igor Grosu și-a exprimat recunoștința pentru sprijinul constant pe care ni-l oferă necondiționat România și a convenit ca, în următorii ani, să ducă relațiile la un nivel fără precedent, în special pe infrastructură, energie și schimb de capital. „Sunt proiecte concrete care vor aduce dezvoltare economică și bunăstare pe ambele maluri ale Prutului. De asemenea, România este unul dintre cei mai mari susținători ai parcursului european al Republicii Moldova. Ne propunem ca în 2028 să semnăm tratatul de aderare la UE pentru ca să fim cât mai curând împreună în marea familie europeană”, a explicat el.

Cât despre întâlnirea cu Mircea Abrudean, Igor Grosu a menționat că la fel au discutat rezultatele alegerilor și votul istoric al moldovenilor prin care au spus clar că locul Moldovei este în marea familie europeană: „Ne așteaptă un drum dificil, dar suntem hotărâți să muncim și să ne îndeplinim obiectivele. Ne bucurăm că România ne este alături și știm că experiența ei este esențială pentru a duce la bun sfârșit negocierile cu Uniunea Europeană până în 2028”.

Amintim că, la alegerile parlamentare, PAS și-a păstrat majoritatea parlamentară în fața opoziției proruse, obținând 55 de voturi. Doi candidați de pe listă însă – Dinu Plîngău și Stela Macari – au anunțat că vor fi independenți în noul Parlament. Rezultatele scrutinului urmează încă să fie validate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Igor Grosu #Vladimir Putin

Suedezii sunt chemați duminică la urne pentru alegeri parlamentare considerate un test privind posibila intrare a extremei drepte în guvern, relatează știrileprtv.ro.

Secțiile de vot s-au deschis la ora 06:00 GMT (9:00, ora Moldovei) și se vor închide la ora 18:00 GMT (21:00, ora României).

Incertitudinea planează asupra rezultatului scrutinului, în condițiile în care diferența s-a redus între blocul de centru-stânga, considerat învingător acum câteva săptămâni, și dreapta aflată la putere, aliată cu Democrații din Suedia, o formațiune antiimigrație cu rădăcini în mișcarea neonazistă.

Sondajele de opinie arată că alianța de opoziție de centru-stânga se află ușor în frunte, Magdalena Andersson, din partea Social-Democraților, fiind favorită pentru a deveni din nou prim-ministru după patru ani petrecuți în opoziție, însă avantajul blocului său s-a redus considerabil în ultimele zile ale campaniei.

În căutarea unui al doilea mandat consecutiv, la rândul său, prim-ministrul Ulf Kristersson, liderul Partidului Moderaților (conservator), a promis să ofere portofolii ministeriale partidului lui Jimmie Akesson, care, de la alegerile parlamentare din 2022 și după ce a obținut un scor de peste 20%, a susținut până acum guvernul în Parlament fără a face parte din executiv.

„Am convenit să facem campanie pe baza unui program care vizează formarea unui guvern de majoritate comun, pe care eu îl voi conduce”, a explicat Ulf Kristersson la sfârșitul lunii august pentru Reuters.

Prim-ministrul în exercițiu afirmă că prin cooperarea sa cu Partidul Democraților, începând din 2022, Suedia a putut să înregistreze o creștere economică puternică, să scadă prețurile la energie și alimente, să reducă violența bandelor și să aducă numărul solicitanților de azil la un nivel istoric scăzut.

În ultimii patru ani, guvernul a eliminat statutul de rezident permanent pentru refugiați, care pot fi acum expulzați pentru „comportament necorespunzător”, și a înăsprit condițiile de acordare a ajutoarelor sociale.

Numărul solicitanților de azil a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii patruzeci de ani, dar, deși Ulf Kristersson dorește acum să se concentreze pe politica de integrare, Partidul Democraților din Suedia (SD) vrea să meargă mai departe.

„În Suedia se aplică cultura suedeză, limba suedeză, legile suedeze, normele suedeze, morala suedeză și tradițiile suedeze”, insistă deputatul SD Mattias Karlsson, apropiat al lui Jimmie Akesson. „Dacă nu poți să accepți asta, trebuie să-ți găsești un alt loc unde să trăiești”, spune el.

Alegerile suedeze au loc la câteva zile după ce partidul extremist german „Alternative für Deutschland” (AfD) a obținut primul loc în cadrul unor alegeri regionale și în contextul în care Marine Le Pen conduce în sondajele pentru alegerile prezidențiale din Franța de anul viitor.

Normalizare sau schimbare radicală?

Pentru unii analiști, intrarea în guvern a partidului de extremă dreaptă, care și-a prezentat anul trecut scuze oficiale pentru legăturile sale istorice cu nazismul și antisemitismul, ar confirma succesul procesului de „de-demonizare” condus de Jimmie Akesson.

„Aceste alegeri sunt un referendum în privința Partidului Democraților din Suedia, pentru a afla dacă vom continua sau nu să ne îndreptăm pe o pantă de extremă dreaptă”, estimează comentatorul politic Jan Guillou.

Măsuri pe care mulți suedezi le-ar fi considerat acum zece ani ca o respingere a valorilor progresiste ale țării au fost acceptate acum de o mare parte a spectrului politic, în special înăsprirea politicii în materie de imigrație.

Dreapta și stânga converg asupra unor puncte esențiale în ochii alegătorilor, precum consolidarea sistemului de protecție socială, continuarea sprijinului acordat Ucrainei, reînarmarea țării sau măsurile în favoarea puterii de cumpărare.

„Cred că veți asista la o normalizare treptată a Democraților din Suedia”, afirmă Lars Tragardh, un istoric care a supervizat publicarea, anul trecut, de către guvern, a unei liste ce cuprindea valorile patrimoniului cultural suedez, considerată de detractorii săi ca fiind prea restrictivă și exclusivistă.

Opoziția denunță, dimpotrivă, riscul ca Suedia să-și schimbe fața.

„Dacă Democrații din Suedia ar intra în guvern, acest lucru ar avea un impact extrem de negativ asupra idealurilor progresiste ale țării noastre”, se teme Birgitta Ohlsson, ministrul afacerilor europene între 2010 și 2014, în prezent deputată a Partidului de Centru, una dintre cele patru formațiuni ale blocului de centru-stânga. „Am observat deja efectele atunci când se aflau în afara guvernului, iar acum ar fi de zece ori mai rău”, crede ea.

Într-un mesaj de campanie publicat pe rețelele sociale, șefa blocului de stânga, fostul prim-ministru social-democrat Magdalena Andersson, crede că alegerea alegătorilor nu se va referi la numirea lui Ulf Kristersson în funcția de prim-ministru, ci la faptul dacă Democrații din Suedia vor modela politica țării în materie de apărare, educație, cultură și finanțe. „Ar fi o Suedie cu totul diferită”, a avertizat ea.

În cazul unei victorii, Magdalena Andersson va trebui să facă față unei provocări majore: formarea unei coaliții stabile între partidul său, Verzii, Partidul de Stânga și Partidul de Centru. Deși cele patru partide sunt, în general, de acord asupra mai multor aspecte, precum creșterea prestațiilor sociale și a cheltuielilor publice, ele au opinii divergente cu privire la alte chestiuni cheie, cum ar fi impozitarea miliardarilor sau construirea de noi centrale nucleare, iar Partidul de Centru refuză să facă parte din același guvern cu Partidul de Stânga.