Vasile Bujac, un muncitor moldovean în vârstă de 31 de ani, a decedat la Spitalul Cardarelli din Napoli, Italia, unde fusese internat în stare gravă după ce un rezervor de gaz petrolier lichefiat a explodat într-un centru de dezmembrări auto din localitatea Pomigliano d’Arco, provincia Napoli.

Bărbatul, rezident în localitatea italiană Casalnuovo, era căsătorit și lasă în urma sa două fetițe mici.

Deflagrația a avut loc în interiorul sediului societății Motortecno Srl, o firmă care se ocupă cu dezmembrări de autovehicul, unde trei muncitori – toți fiind imigranți proveniți din Ucraina și Republica Moldova – efectuau lucrări la un autovehicul destinat dezmembrării, informează rotalianul.com.

Inițial, presa italiană scria că doi dintre ei ar fi români, dar probabil este vorba de cetățeni moldoveni cu pașaport românesc. Potrivit primei reconstituiri, un rezervor de gaz a explodat brusc, provocând un incendiu și avarii în zona de lucru.

Vasile Bujac a suferit arsuri extinse și a fost preluat în stare foarte gravă de echipajele medicale. La fața locului au intervenit de urgență pompierii, carabinierii și personalul medical al serviciului 118, care au acționat printre dărâmături pentru a extrage și stabiliza răniții.

În ciuda îngrijirilor primite, starea lui Vasile s-a agravat, iar decesul a survenit în seara zilei de duminică, 5 octombrie 2025, la spitalul Cardarelli.

Parchetul a dispus efectuarea autopsiei pentru stabilirea exactă a cauzei morții și a circumstanțelor deflagrației și a deschis o anchetă, îndepând să colecteze documentația privind procedurile de lucru și verificările efectuate asupra rezervorului de GPL implicat în incident.

Moartea tânărului moldovean a provocat consternare la Pomigliano d’Arco și în Casalnuovo, unde vestea s-a răspândit rapid.

Ceilalți doi muncitori răniți au fost, de asemenea, transportați la spital, starea lor nefiind detaliată în informațiile disponibile până acum.

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.