Președintele României, Nicuşor Dan, susţine că nu există pericolul ca Republica Moldova să fie atacată de Rusia. El a precizat că, atât timp cât Ucraina rezistă, țara noastră nu este amenințată din punct de vedere militar.

Întrebat dacă România ar interveni să îşi apere cetăţenii din Republica Moldova în condiţiile unui atac al Rusiei, Nicuşor Dan a declarat, luni, 13 octombrie, că acest pericol nu există, scrie Digi24.ro.

„Republica Moldova are doar doi vecini, Ucraina şi România. Din fericire, Ucrainа rezistă, adică Moldova nu se poate accesa din direcţia asta şi cu atât mai puţin din direcţia României, care este ţară membră NATO. Deci, atât timp cât Ucraina rezistă, acest pericol nu există”, a precizat Dan.

De asemenea, el consideră că dacă alegerile în țara noastră ar fi fost câştigate de forţele pro-ruse, atunci exista pericolul unei întăriri militare ruseşti în Transnistria.

„Dacă cumva ar fi câştigat forţele pro-ruse, atunci ele ar fi permis o întărire a micuţei forţe armate de cam 1.000 de persoane care este acum în Transnistria. Dar aşa, Moldova, atâta timp cât Ucraina rezistă, nu are niciun fel de ameninţare”, a adăugat liderul român.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atac #Moldova #Nicușor Dan #Romania #Rusia

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.