Chiar în ziua în care a fost reținut de ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA), fostul director al Spitalului Clinic Bălți, Gheorghe Brînza, ar fi primit trei salarii în valoare de 140.000 de lei de la Ministerul Sănătății. Documentul, trimis în adresa redacției NordNews de angajați ai acestei instituții, ar fi fost semnat personal de ministra Ala Nemerenco încă pe 29 august. Banii ar fi fost transferați pe card până la ora 17:00 de contabilitatea spitalului.

Astfel, chiar dacă Brînza era vizat într-o anchetă penală pentru abuz în serviciu, trafic de influență și corupere pasivă, Ministerul Sănătății nu l-ar fi demis pentru „acțiuni culpabile”, ci pentru „pierderea încrederii angajatorului”. Acest fapt i-ar fi permis să primească trei salarii, în conformitate cu articolul 264 din Codul Muncii.

Legea stipulează că, în cazul încetării contractului individual de muncă al conducătorului unei instituții, atunci când încetarea nu se face din vina acestuia, persoana are dreptul la o compensație de cel puțin trei salarii medii lunare.

Documentul nr. 142-PȘ7 din 29 august 2025, semnat de ministra Sănătății, menționează expres: „Se pune în sarcina IMSP Spitalul Clinic Bălți să achite trei salarii medii, ca rezultat al încetării contractului, în temeiul art. 264 din Codul Muncii”, conform unui material publicat de NordNews.

La cinci zile distanță, pe 3 septembrie 2025, Ministerul Sănătății ar fi emis al doilea document, și anume Ordinul nr. 145-PȘ2. Prin intermediul lui s-ar fi modificat actul inițial, fiind confirmată plata compensației pentru concediul anual nefolosit, dar adăugată și o nouă obligație pentru Gheorghe Brînza:

„Se pune în sarcina dlui Gheorghe Brînza depunerea declarațiilor, conform Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale”, citează presa locală textul documentului.

Cu alte cuvinte, chiar și după reținerea sa de CNA, fostul director de spital beneficiază de drepturi salariale și compensații integrale, dar trebuie să-și declare veniturile obținute.

Ministerul Sănătății și directorul interimar al Spitalului Clinic Bălți, Iurie Osoianu, nu au răspuns deocamdată reporterilor NordNews și nu au oferit comentarii la subiect.

În urma analizei portalului ANI care conține declarațiile de avere ale funcționarilor publici, jurnaliștii au stabilit că Gheorghe Brînza încă nu a depus raportul la încetarea mandatului, deși au trecut deja 46 de zile de la plecarea sa din conducerea spitalului.

Conform legii, persoana este obligată să depună declaraţia în termen de 30 de zile de la data încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu.

Pe 29 august, ofițerii Centrului Național Anticorupție și procurorii anticorupție au efectuat percheziții la Spitalul Clinic Bălți, vizând mai multe birouri ale instituției. Directorul de atunci, Gheorghe Brînza, a fost reținut pentru 72 de ore, fiind suspectat că ar fi favorizat anumite companii la achizițiile publice și ar fi pretins beneficii necuvenite în exercitarea funcției. Ulterior, Judecătoria Bălți a dispus arest preventiv pentru 30 de zile.

#CNA #compensatii #director #salariu #Spitalul Clinic Bălți

Inspectoratul General al Poliției susține că, în prezent, un singur angajat al Poliției este monitorizat în baza unei ordonanțe de protecție, după ce în spațiul public au fost lansate critici privind implicarea unor polițiști în cazuri de violență sau conflicte familiale.

„S-au adus anumite critici că mulți dintre polițiști sunt la evidență ca agresori, comit abateri și încălcări în sfera relațiilor familiale. Vă informez că, la moment, avem la monitorizare, doar în baza unei ordonanțe de protecție, un singur angajat al Poliției”, a declarat Alexandru Lupan, șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției.

Informațiile au fost prezentate în cadrul unor audieri organizate în contextul cazului de la Măgdăcești din 31 august, când un bărbat vizat de o ordonanță de protecție s-a deplasat la domiciliul comun și și-a împușcat soția, după care s-a sinucis. În urma tragediei, trei copii, dintre care doi minori, au rămas fără ocrotire părintească. Cazul a fost urmat de demisia directorului Inspectoratului Național de Probațiune.

Ce arată datele statistice

Datele prezentate de IGP arată că, în primele opt luni ale anului, poliția a înregistrat 13.747 de sesizări privind presupuse cazuri de violență în familie și conflicte familiale.

În evidența Poliției se află în prezent 7.249 de agresori familiali. În aceeași perioadă, au fost pornite 597 de cauze penale și întocmite 1.293 de procese-verbale contravenționale.

Polițiștii au emis, totodată, 4.766 de ordine de restricție de urgență, iar în 787 de cazuri au fost întocmite procese-verbale pentru încălcarea acestora.

La nivelul instanțelor, în primele opt luni au fost emise 817 ordonanțe de protecție, dintre care 692 sunt monitorizate electronic. Încălcarea prevederilor ordonanțelor de protecție a dus la pornirea a 400 de cauze penale.