Comisia Europeană vrea să construiască o rețea feroviară de mare viteză care să lege principalele capitale în doar câteva ore, reducând considerabil timpii de călătorie. Berlin–Copenhaga în patru ore și Sofia–Atena în șase ore, susțin inițiatorii proiectului, transmite adevărul.ro.

Executivul de la Bruxelles a anunțat o viziune ambițioasă: trenuri care să atingă viteze de peste 250 km/h, reducând semnificativ timpii de călătorie.

Dacă proiectul va fi pus în aplicare, călătoria între Berlin și Copenhaga ar urma să dureze doar patru ore până în 2030 (față de șapte acum), iar între Sofia și Atena doar șase ore până în 2035 (în loc de aproape 14). Tallinn și Riga ar fi legate printr-o rută de o oră și 45 de minute, iar drumul dintre Lisabona și Madrid ar fi redus la trei ore, de la nouă.

„Planurile arată cum putem crea o rețea feroviară de mare viteză, cu adevărat europeană, până în 2040”, a declarat Apostolos Tzitzikostas, comisarul european pentru transporturi. El susține că o astfel de infrastructură ar face trenul o alternativă reală la zborurile pe distanțe scurte și medii în Europa.

În ciuda apelurilor repetate la o mobilitate mai verde, trenurile rapide transfrontaliere rămân o raritate. Lipsa infrastructurii adecvate, reglementările diferite, sistemele incompatibile și biletele greu de cumpărat fac ca rețeaua feroviară europeană să fie departe de un sistem unitar.

Potrivit publicației citate, în prezent, cei 12.128 km de linii de mare viteză sunt concentrați în patru țări: Franța, Germania, Italia și Spania. Europa Centrală și de Est rămâne „slab conectată”.

Pentru a tripla dimensiunea rețelei și a permite trenurilor să atingă viteze de peste 250 km/h, ar fi nevoie de aproape 546 miliarde de euro, potrivit estimărilor externe citate de Bruxelles. Finanțarea ar urma să provină din fonduri europene, contribuții naționale și investiții private.

Printre obiectivele anunțate se numără introducerea unui sistem unic de ticketing și armonizarea semnalizării la nivel european.

„Într-o zi, toți pasagerii ar trebui să poată cumpăra un bilet de tren transfrontalier – și, în viitor, chiar un bilet combinat tren-avion – de pe un singur site”, a spus Tzitzikostas.

Comisia intenționează să prezinte propuneri legislative în 2026 pentru a face acest lucru posibil și pentru a extinde drepturile călătorilor.

Scepticismul experților

Nu toți sunt însă convinși. Expertul feroviar independent Jon Worth a spus că lipsesc detaliile concrete privind finanțarea și proiectele specifice.

„Pot să vă dau un exemplu de linie care va fi construită sau de tren care va fi cumpărat ca urmare a acestui document și care nu s-ar fi făcut altfel? Nu, nu pot, pentru că, în esență, nu este un plan propriu-zis. Este mai degrabă o viziune aspiratională”, a spus el.

Worth amintește că Uniunea Europeană are deja un istoric lent în implementarea rețelelor transeuropene de transport.

„De ce ar fi diferit de data aceasta, doar pentru că stabilim un termen cu 10 ani mai departe și vorbim despre trenuri de mare viteză în loc de cele convenționale?”, se întreabă el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Comisia Europeană #rețea feroviară #tren

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.