Comisia protecție socială, sănătate și familie a aprobat astăzi Planul audierilor și vizitelor în teritoriu pentru perioada sesiunii de toamnă a Parlamentului, care prevede efectuarea unor vizite de documentare la mai multe instituții publice responsabile de domeniul social și cel al sănătății.

Astfel, pentru luna septembrie sunt preconizate vizite de documentare în cadrul Agenției Naționale de Asistență Socială, Inspecția socială, Consiliul național pentru determinarea dizabilității și capacității de muncă, Agenția Națională pentru Sănătate Publică etc.

În octombrie vor fi efectuate vizite de documentare la Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate și Compania Națională de Asigurări în Medicină.

De asemenea, în perioada noiembrie-decembrie curent vor fi inițiate cinci controale parlamentare de evaluare ex-post de implementare a prevederilor unor legi, și anume: Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, Legea cu privire la serviciile sociale, Legea privind controlul tutunului, Legea privind executarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri și Legea privind supravegherea de stat a sănătății publice.

Evaluarea ex-post privind implementarea actelor legislative constituie un instrument de realizare a controlului parlamentar, care permite Legislativului să supravegheze consecvent cum sunt implementate legile și dacă acestea sunt eficiente în procesul de aplicare. Sunt prevăzute două modalități de evaluare: juridică, pentru a verifica dacă au fost aprobate toate actele normative necesare sau dacă sunt obstacole la aplicarea legii, și de impact, pentru a analiza eficiența actului legislativ, respectiv îmbunătățirea implementării acestuia.

Reamintim că, președinte al Comisiei protecție socială, sănătate și familie a fost ales deputatul PAS, Dan Perciun, vicepreședinții sunt: Reghina Apostolova ( „ȘOR”), Adrian Belîi (PAS) și Vladimir Odnostalco (BCS), iar membri: Maria Pancu, Dorian Istratii, Zinaida Popa (PAS), Alla Darovannaia și Veaceslav Nigai (BCS).

#agenda #comisie #deputati #teritoriu #vizită

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.