Președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, Marcel Spatari, afirmă că Republica Moldova dispune de surse alternative de finanțare, chiar și în contextul ratării tranșei de aproximativ 170 de milioane de dolari din partea Fondului Monetar Internațional. Deputatul subliniază că relația cu FMI rămâne importantă pentru credibilitatea externă a țării, însă situația bugetară actuală permite acoperirea deficitului prin alte instrumente financiare.

„Este adevărat că relațiile Republicii Moldova cu FMI sunt și un indicator pentru alți investitori. Sunt un indicator de stabilitate macro-economică”, a declarat Marcel Spatari în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RLIVE TV. În același timp, acesta explică faptul că Guvernul are la dispoziție și alte mecanisme de finanțare:

„În condițiile macro-economice de astăzi și în condițiile bugetare în care ne aflăm, noi avem și surse alternative de finanțare. Același credit cu Franța, care a fost votat săptămâna trecută”.

Potrivit lui Spatari, Ministerul Finanțelor a oferit garanții că acoperirea deficitului bugetar nu este amenințată.

„Domnul Gaviliță mi-a dat asigurări că finanțarea deficitului nu este o problemă astăzi, pentru că aceste tranșe de la FMI pentru asta sunt destinate, ca să finanțeze deficitul bugetar”, a spus deputatul.

Oficialul a menționat că, între timp, Republica Moldova a obținut acces la fonduri externe care inițial nu erau disponibile la momentul semnării acordului cu FMI.

„Republica Moldova are acum acces la fonduri de la Uniunea Europeană, de la Franța. De exemplu, acest avans de 270 de milioane de euro pe care l-am primit de la Uniunea Europeană anul acesta, un avans din acest pachet de creștere economică de 1,9 miliarde, acoperă inclusiv tranșa FMI”, a precizat Spatari.

El susține că finanțatorii internaționali își manifestă o deschidere tot mai mare față de Republica Moldova.

„Dobânda medie pe împrumuturi este în scădere, avem din ce în ce mai multă deschidere din partea finanțatorilor internaționali și cred că viitoarea misiune a FMI va agrea condiții pentru continuarea finanțării”, a adăugat președintele Comisiei pentru integrare europeană.

Tranșa care nu a mai ajuns la Chișinău reprezenta echivalentul a circa trei miliarde de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#FMI #Marcel Spatari

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.