Curs valutar
  • EUR
    20.1209
    0.3484%
  • USD
    17.2482
    0.6633%
  • RUB
    0.2071
    0.2414%
  • RON
    3.8323
    0.488%
  • UAH
    0.3856
    0.5446%

Toate știrile

25 august 2026

UE pregătește un „Schengen militar” pentru trecerea rapidă a trupelor între state membre

20 Nov. 2025, 13:18
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
20 Nov. 2025, 13:18 // În Lume //  Realitatea.md

Un nou plan „Schengen militar” ar putea limita perioada de timp în care o țară poate permite trecerea forțelor armate peste granița și să dea întăriri, dacă un stat membru al Uniunii Europene este atacat, anunță Euronews.

Statele membre ale UE vor avea la dispoziție doar trei zile pe timp de pace, și șase ore în situații de urgență, pentru a permite trupelor și echipamentelor militare europene să le traverseze granițele, conform unei noi propuneri de „Schengen militar” a Comisiei Europene, menită să îmbunătățească semnificativ mobilitatea militară în cadrul blocului comunitar.

„În prezent, pentru a deplasa echipamente militare și trupe, să spunem, din vest spre est, din păcate este nevoie de luni întregi. Ceea ce ne dorim este ca acest lucru să se întâmple în câteva zile”, a declarat Apostolos Tzitzikostas, comisar european pentru Transport Durabil și Turism. „Nu poți apăra un continent, dacă nu te poți deplasa de-a lungul lui. Este foarte clar. Așa că facem acest Schengen militar”, a spus el în cadrul unei informări. Pachetul numit Mobilitate Militară va fi prezentat oficial miercuri. Este cel mai recent dintr-o serie de planuri lansate de Comisia Europeană de la începutul anului pentru a consolida substanțial apărarea UE înainte de sfârșitul deceniului – termen la care unele servicii de informații cred că Rusia ar putea avea capacitatea de a ataca un alt stat european.

Una dintre principalele măsuri va fi accelerarea procedurilor de autorizare pentru mobilitatea militară transfrontalieră. În prezent, regulile celor 27 de state membre nu sunt armonizate, iar unele durează săptămâni până răspund la o cerere din partea altui stat UE pentru tranzitul trupelor și/sau al echipamentelor. Comisia vrea ca acest termen să fie redus la maximum trei zile în timp de pace și la doar șase ore în situații de urgență, presupunându-se că aprobarea va fi acordată automat în cel din urmă caz.

Planul prevede un nou sistem european de reacție îmbunătățită pentru mobilitatea militară, după modelul Mecanismului de Protecție Civilă al UE, care permite statelor membre să solicite rapid ajutor în cazul unor dezastre naturale sau provocate de om. Acesta va include un „fond de solidaritate pentru mobilitatea militară”, prin care statele membre pot pune la dispoziția altora mijloace logistice – precum platforme feroviare, feriboturi sau aeronave strategice – precum și un „catalog de mobilitate militară” ce va lista mijloace de transport și logistică cu dublă utilizare, provenite de la companii civile și care pot fi folosite pentru operațiuni militare.

Toate aceste activități vor fi coordonate de un nou grup de transport pentru mobilitatea militară, format din câte un coordonator național al fiecărui stat membru. Aceștia vor prioritiza finanțarea pentru o parte dintre cele 500 de proiecte de infrastructură considerate necesare pentru modernizarea celor patru coridoare militare agreate, ale căror amplasamente nu au fost încă făcute publice. Scopul este modernizarea drumurilor, căilor ferate, porturilor, aeroporturilor, tunelurilor și podurilor, astfel încât acestea să poată suporta greutatea și dimensiunile echipamentelor militare. „Rețelele logistice solide fac diferența între a câștiga și a pierde războaie”, a spus Tzitzikostas, adăugând că „accentul este pus pe investiții pe termen scurt, cu rezultate rapide pentru creșterea rapidă a capacității”.

Tzitzikostas estimează că vor fi necesare 100 de miliarde de euro pentru aceste modernizări, însă UE a alocat până acum doar 1,7 miliarde de euro pentru mobilitatea militară în actualul buget multianual, care se încheie în 2027 – o sumă pe care comisarul o consideră „o picătură în ocean”.

Propunerea pentru următorul buget pe șapte ani, ce va începe în 2028, este de puțin sub 18 miliarde de euro – o creștere de zece ori, dar tot departe de nivelul necesar.

Totuși, Tzitzikostas a precizat că acesta nu este singurul fond la care statele membre pot apela. Dat fiind că infrastructura este cu dublă utilizare, statele membre ar trebui să poată accesa fonduri de coeziune, alocate în cadrul principalei politici de investiții a UE, menite să reducă inegalitățile dintre regiuni, precum și fonduri din schema de împrumuturi de apărare SAFE. Statele membre ale UE, dintre care majoritatea sunt și membre NATO, vor putea, de asemenea, să includă aceste investiții în obiectivul majorat de cheltuieli al alianței. „Nu este vorba doar de bani. Acest pachet se referă și la cadrul general. Situația geopolitică actuală nu este deloc ușoară, așa că trebuie să învățăm să ne mișcăm mai repede, să lucrăm mai intens și să obținem rezultate mult mai devreme decât s-ar aștepta cineva”, a subliniat Apostolos Tzitzikostas, comisar european pentru Transport Durabil și Turism.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

25 Aug. 2026, 13:40
 // Categoria: Societate // Autor:  Daniela Baranovschi
25 Aug. 2026, 13:40 // Societate //  Daniela Baranovschi

Membrii Consiliului de supraveghere al GRT „Gagauziya Radio Televizionu” vor fi selectați prin concurs organizat de Consiliul Audiovizualului, iar activitatea furnizorului public regional de servicii media din Găgăuzia va fi reglementată direct în Codul serviciilor media audiovizuale. Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege aprobat de Parlament în prima lectură, care mai propune majorarea cotei de conținut în limba română și noi reguli pentru serviciile media, transmite IPN.

Proiectul prevede un nou capitol dedicat „furnizorului public regional de servicii media”, prin care sunt reglementate statutul, misiunea, conducerea, finanțarea și activitatea acestuia. Potrivit documentului, directorul furnizorului public regional ar urma să fie numit prin concurs de Consiliul de supraveghere regional. Totodată, este prevăzută constituire unui Consiliu de supraveghere regional și a unui Comitet managerial regional.

Deputații din opoziție au criticat proiectul, contestând în special prevederile referitoare la reorganizarea furnizorului public regional de servicii media și la modul în care urmează să fie stabilite organele de conducere ale acestuia.

Aceste prevederi sunt contestate și de Adunarea Populară a Găgăuziei. În avizul APG, aceștia cer excluderea integrală a punctului 24 din articolul I al proiectului, care introduce noul capitol privind furnizorul public regional.

APG susține că proiectul înlătură autoritățile autonomiei de la formarea organelor de conducere ale GRT. Potrivit avizului, Adunarea Populară nu ar mai avea atribuții privind formarea, numirea sau revocarea conducerii radiodifuzorului, deși aceasta este fondatorul instituției și asigură, prin bugetul autonomiei, finanțarea acesteia.

O altă obiecție ține de criteriile pentru conducerea GRT. Autoritățile din regiunea autonomă susțin că proiectul creează o contradicție: pe de o parte, obligă radiodifuzorul public regional să asigure cel puțin 50% din producția proprie într-o limbă a minorității, iar pe de altă parte, prevede pentru director și membrii Consiliului de supraveghere doar cunoașterea limbii române, fără o cerință privind limba găgăuză.

Adunarea Populară consideră că lipsa acestor cerințe nu ține cont de specificul lingvistic și cultural al Găgăuziei și de misiunea GRT de păstrare și dezvoltare a limbii și culturii găgăuze.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!