Majoritatea terenurilor disponibile pentru împădurire aparțin autorităților publice locale. Datele arată că, din cele 38.000 de hectare destinate până acum împăduririi, 29.000 sunt în proprietatea primăriilor, peste 8.000 de hectare aparțin statului, iar aproximativ 400 de hectare sunt terenuri private.

Invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV au menționat că sectoarele destinate viitoarelor păduri sunt excluse din activitatea agricolă, fiind terenuri degradate, afectate de eroziune și cu condiții dificile pentru vegetație. Acestea se află preponderent în sudul țării sau în stepa Bălților, iar în zona centrală terenurile sunt puternic fragmentate și degradate după ieșirea de sub plantații multianuale.

Ion Talmaci, directorul Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice, a precizat că procedura de împădurire a terenurilor deținute de primării nu presupune schimbarea proprietății, iar terenurile destinate împăduririi trebuie să aibă cel puțin cinci hectare pentru a permite logistica, deplasarea tehnicii și efectuarea lucrărilor necesare.

„În baza unei decizii a Consiliul local, întreprinderile silvice și autoritățile locale semnează un contract de asociere, valabil cel puțin cinci ani, pentru plantarea și îngrijirea noilor păduri. Primăria participă la acest proces, explică cetățenilor scopul și rezultatele așteptate pentru binele comunității. La finalul contractului, după ce sectorul împădurit ajunge în stadiul de masiv forestier, primăria preia pădurea în gestiune completă”, a adăugat Ion Talmaci.

Dionisie Boaghie, director adjunct pentru știință al Parcului Național Orhei, a spus că un teren plantat are nevoie de mai mulți ani pentru a se transforma în pădure, iar procesul este îngreunat de faptul că multe suprafețe sunt degradate sau amplasate pe versanți.

„Plantarea este prima etapă, primul pas. Dar după el vine foarte multă activitate pentru întreținerea acestor arbori și protejarea lor în comunitate pentru formarea unui spațiu forestier. Și atunci când facem trecerea aceasta în stand de masiv, atunci vorbim că avem pădure”, a menționat Dionisie Boaghie.

Astăzi în Republica Moldova sunt aproximativ o sută de primării care dețin personal silvic – pădurari și maiștri, majoritatea în zona de centru a țării. Alte primării au contracte de gestiune a pădurilor cu unitățile silvice teritoriale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consens national #împădurire #plantare

Aeroportul din Vilnius a fost închis duminică dimineață, 13 septembrie, iar NATO a mobilizat cel puțin un avion de vânătoare după ce radarele au indicat prezența unei posibile drone în spațiul aerian al Lituaniei. Centrul Național de Gestionare a Crizelor a anunțat ulterior că alerta a fost generată, de fapt, de un stol de păsări, informează adevărul.ro.

Aeronava NATO, mobilizată de la baza din Siauliai, unde sunt staționate forțele aeriene italiene în cadrul misiunii de apărare aeriană a țărilor baltice, a efectuat identificarea vizuală, relatează Reuters, citată de News.ro.

Alerta aeriană a fost ridicată după ce s-a constatat că a fost vorba de un stol de păsări, iar aeroportul a fost redeschis după 38 de minute.

„La citirile iniţiale ale radarului, urmele lăsate de păsări şi drone pot fi similare”, a precizat Centrul Național de Gestionare a Crizelor.

Incidentul nu a afectat Maratonul de la Vilnius, care se desfășura în capitală în momentul declanșării alertei, au transmis organizatorii pentru Reuters.

Statele de pe flancul estic al NATO au raportat în ultimii ani mai multe incidente în care drone au pătruns în spațiul lor aerian, pe fondul intensificării conflictului dintre Rusia și Ucraina.

Astfel de episoade au alimentat îngrijorările privind extinderea riscurilor de securitate către granițele nordice ale Alianței.