Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

După campania de împădurire, primăriile vor avea nevoie de lucrători silvici pentru îngrijirea masivelor

22 Nov. 2025, 18:00
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
22 Nov. 2025, 18:00 // Societate //  Realitatea.md

Majoritatea terenurilor disponibile pentru împădurire aparțin autorităților publice locale. Datele arată că, din cele 38.000 de hectare destinate până acum împăduririi, 29.000 sunt în proprietatea primăriilor, peste 8.000 de hectare aparțin statului, iar aproximativ 400 de hectare sunt terenuri private.

Invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV au menționat că sectoarele destinate viitoarelor păduri sunt excluse din activitatea agricolă, fiind terenuri degradate, afectate de eroziune și cu condiții dificile pentru vegetație. Acestea se află preponderent în sudul țării sau în stepa Bălților, iar în zona centrală terenurile sunt puternic fragmentate și degradate după ieșirea de sub plantații multianuale.

Ion Talmaci, directorul Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice, a precizat că procedura de împădurire a terenurilor deținute de primării nu presupune schimbarea proprietății, iar terenurile destinate împăduririi trebuie să aibă cel puțin cinci hectare pentru a permite logistica, deplasarea tehnicii și efectuarea lucrărilor necesare.

„În baza unei decizii a Consiliul local, întreprinderile silvice și autoritățile locale semnează un contract de asociere, valabil cel puțin cinci ani, pentru plantarea și îngrijirea noilor păduri. Primăria participă la acest proces, explică cetățenilor scopul și rezultatele așteptate pentru binele comunității. La finalul contractului, după ce sectorul împădurit ajunge în stadiul de masiv forestier, primăria preia pădurea în gestiune completă”, a adăugat Ion Talmaci.

Dionisie Boaghie, director adjunct pentru știință al Parcului Național Orhei, a spus că un teren plantat are nevoie de mai mulți ani pentru a se transforma în pădure, iar procesul este îngreunat de faptul că multe suprafețe sunt degradate sau amplasate pe versanți.

„Plantarea este prima etapă, primul pas. Dar după el vine foarte multă activitate pentru întreținerea acestor arbori și protejarea lor în comunitate pentru formarea unui spațiu forestier. Și atunci când facem trecerea aceasta în stand de masiv, atunci vorbim că avem pădure”, a menționat Dionisie Boaghie.

Astăzi în Republica Moldova sunt aproximativ o sută de primării care dețin personal silvic – pădurari și maiștri, majoritatea în zona de centru a țării. Alte primării au contracte de gestiune a pădurilor cu unitățile silvice teritoriale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.