Agricultorii insistă pe faptul că, dacă nu vor adera la camere agricole, riscă să rămână fără subvenții. Pe 26 noiembrie, la Ministerul Agriculturii urmează să aibă loc o ședință de lucru privind formarea acestor entități, iar membrii Consiliului Asociațiilor Agricultorilor, care include 15 organizații, afirmă că își vor manifesta dezacordul față de concept.
Fermierii sunt de părere că formarea camerelor agricole nu este legală și nu exclud că ar putea fi depuse sesizări la Curtea Constituțională, pentru a verifica dacă reglementările privind organizarea și funcționarea camerelor agricole, votate în a doua lectură în martie 2025, nu încalcă prevederile Legii Supreme.
„Acest concept, în opinia mai multor experți, este anticonstituțional, întrucât prevede ca fiecare fermier este obligat să fie membru al camerelor agricole. Cel mai probabil norma respectivă va fi contestată la Curtea Constituționala”, susțin reprezentanții ramurii.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Drept reacție, reprezentanții Ministerului Agriculturii susțin că funcționarea camerelor agricole este reglementată prin lege, iar practica europeană confirmă că „atunci când este vorba de ordine profesională, aderarea poate fi obligatorie, deoarece aceste structuri nu rezultă dintr-o asociere liberă, ci din recunoașterea unei profesii și din responsabilitatea exercitării ei în interes public”.
„În Republica Moldova există deja astfel de exemple: – Colegiul Medicilor Veterinari, creat prin lege, apartenența la care este obligatorie pentru toți medicii veterinari și care sunt obligați să achite cotizațiile de membru, Uniunea Națională a Notarilor, Uniunea Avocaților, organisme profesionale reglementate prin acte normative, recunoscute ca parteneri de dialog ai statului. Camerele agricole au aceeași logică: recunosc statutul profesional al fermierilor, le oferă reprezentativitate și capacitate de dialog instituțional. Nu sunt transformați în „membri ai unei asociații”, ci sunt integrați într-o structură profesională de interes public, așa cum se întâmplă în statele UE.
Prin intermediul Camerelor Agricole se instituționalizează dialogul și parteneriatul dintre fermieri și autoritățile publice cu competențe în domeniul agricol. Camerele Agricole vor susține și contribui la bunăstarea fermierilor prin reprezentarea echilibrată a intereselor acestora.”, a precizat pentru Realitatea Daniela Braga-Turculeț, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Agriculturii.
Conform legii votate în martie 2025, în Republica Moldova urmează să funcționeze 10 camere agricole regionale și una națională. Activitatea lor va fi finanțată din contul cotizațiilor de membru, din serviciile de consultanță sau asistență prestate contra cost, din donații sau sponsorizări, precum și din alte surse legale
Prevederile stabilesc că persoanele care dețin drept de proprietate, posesie și folosință cel puțin două hectare de teren agricol arabil, cel puțin un hectar de teren ocupat de culturi perene sau legume în câmp deschis, cel puțin 0,1 hectar de legume pe teren protejat, un număr de animale, pentru exploatațiile nonprofesionale, mai mare decât cel prevăzut de Legea privind activitatea sanitară veterinară, pot deveni membri ai unei singure camere agricole regionale.
În pofida criticilor fermierilor, autoritățile afirmau la aprobarea reglementărilor că printre avantajele oferite de camerele agricole fermierilor se vor număra sprijinul pentru accesarea subvențiilor și fondurilor disponibile, inclusiv resurselor europene, recomandările personalizate, susținerea în procesul de creare a parteneriatelor pentru inovare și cercetare, asigurarea accesului la materiale de studiu și cercetare, programe de sustenabilitate, accesul la studii, publicații și materiale relevante pentru domeniu.
La ședința de lucru desfășurată la MAIA pe 26 noiembrie urmează să fie discutate chestiuni care țin de organizarea camerelor agricole în Republica Moldova, conform fermierilor
