Urmează unul dintre cele mai dificile momente din istoria recentă a Ucrainei, iar liderul de la Kiev, Volodymyr Zelenski, se află între presiuni și promisiuni.

Planul propus de SUA și Rusia vizează încetarea războiului în Ucraina, dar presupune cedări teritoriale de către Ucraina, inclusiv Crimeea și regiunile Donbas, renunțarea la aderarea la NATO și limitarea capacității militare.

Criticii susțin că acesta reprezintă mai degrabă o legitimare a agresiunii rusești decât o soluție reală de pace. Acceptarea planului ar putea afecta securitatea europeană și coeziunea Occidentului, deoarece ar normaliza modificarea granițelor prin forță.

Republica Moldova nu face parte direct din acest plan, care se concentrează exclusiv pe Ucraina. Totuși, securitatea Moldovei ar putea fi afectată indirect: orice cedare teritorială sau slăbire a Ucrainei ar crește vulnerabilitatea regiunii, inclusiv granița de est a Republicii Moldova. De la începutul războiului, au fost confirmate mai multe incidente în care drone rusești sau neidentificate au violat spațiul aerian al Moldovei. Unele s-au prăbușit pe teritoriu, altele au fost interceptate sau monitorizate.

Oleg Ozerov, ambasadorul agreat al Rusiei la Chișinău, a fost convocat de mai multe ori la Ministerul Afacerilor Externe. Aceste convocări reflectă tensiunea diplomatică între Chișinău și Moscova și încercările autorităților moldovene de a reacționa oficial la acțiuni considerate ostile.

Ce impact are războiul din Ucraina asupra securității Republicii Moldova?
Ce rol poate juca Moldova în arhitectura europeană de securitate, deși nu face parte direct din negocierile pentru Ucraina?
Care este riscul ca dronele sau alte tehnologii militare rusești să afecteze direct teritoriul Moldovei?
Cum poate Chișinăul să-și întărească alianțele cu partenerii occidentali fără a provoca escaladarea tensiunii cu Rusia?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 28 noiembrie, începând cu ora 19:00, la RLIVE TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Anatol Șalaru fost deputat, fost ministru al Apărării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Anatol Salaru #război Ucraina #Realitatea te priveste

Un tânăr din Kiev a fost prins de polițiști după ce a încercat să jefuiască un magazin folosind o metodă de camuflare ieșită din comun. După reținere, oamenii legii s-au confruntat cu o problemă neașteptată.

Incidentul a avut loc în noaptea de 13 august, într-un supermarket din districtul Sviatoșîn, din Kiev. Potrivit Ukrainska Pravda, bărbatul, în vârstă de 26 de ani, a decis să se acopere cu smoală pentru a fi mai greu de observat pe întuneric.

Potrivit anchetatorilor, tânărul a găsit un butoi cu smoală pe un șantier și a intrat în el, sperând că astfel îşi va ascunde identitatea, scrie Observator News.

Ulterior, a spart cu piciorul o ușă de sticlă și a pătruns în magazin, unde a pus într-un sac țigări, suc, dulciuri, o portocală, un grepfrut și șervețele umede.

Nu a reușit însă să plece cu mai multe produse, după ce agenții de pază l-au surprins. Bărbatul a fugit de la fața locului cu sacul în care se aflau bunurile furate.

Potrivit poliției, tânărul și-a continuat seria de incidente și în drum spre casă. Acesta a început să arunce cu pietre în ferestrele unui liceu.

În acel moment a fost observat de polițiști, care i-au găsit și sacul cu produsele furate. Atunci, tânărul a fost reținut.

După reținere, oamenii legii au constatat că înainte de a-l putea duce la secție și audia trebuiau mai întâi să îl spele de smoală.

Pentru curăţarea tânărului, oamenii legii şi-au alocat peste cinci ore şi au avut nevoie de perii de pantofi, 12 litri de ulei și 4 litri de detergent, au transmis autoritățile.

Anchetatorii din cadrul Poliției Sviatoșîn l-au pus sub acuzare pentru jaf și huliganism.

Republica Moldova a coborât 19 poziții în clasamentul internațional al riscului și rezilienței investiționale. Țara noastră a ajuns pe locul 101 în ediția din mai 2026 a Global Investment Risk and Resilience Index. Anterior, Moldova ocupa poziția 82. Clasamentul evaluează cât de bine pot țările să facă față șocurilor economice și geopolitice și cât de mari sunt riscurile pentru investitori.