Curs valutar
  • EUR
    20.0545
    0%
  • USD
    17.2475
    0%
  • RUB
    0.2051
    0%
  • RON
    3.8173
    0%
  • UAH
    0.3872
    0%

Toate știrile

13 septembrie 2026

Republica Moldova înaintează spre UE: reformele și progresele recunoscute de Comisia Europeană la Forumul 2025

07 Dec. 2025, 14:21
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Ana Panaguța
07 Dec. 2025, 14:21 // Actualitate //  Ana Panaguța

Republica Moldova a atins o etapă decisivă în parcursul său european, odată cu avansarea negocierilor de aderare și angajamentul ferm al autorităților de a implementa reforme care consolidează democrația, buna guvernare și dezvoltarea economică. În acest context, la Chișinău, s-a desfășurat cea de-a XI-a ediție a Forumului de Integrare Europeană, unul dintre principalele evenimente anuale dedicate agendei europene.

La forum au participat oficiali guvernamentali, experți, reprezentanți ai societății civile, mediului de afaceri și parteneri internaționali. Discuțiile au vizat progresele și provocările procesului de aderare, implementarea reformelor prioritare și valorificarea sprijinului financiar european prin Mecanismul UE de Creștere și Reformă, în valoare de 1,9 miliarde de euro, destinat accelerării convergenței economice a Republicii Moldova cu UE.

„La ediția curentă abordăm subiecte importante: procesul de aderare la UE și consolidarea democrației și statului de drept, creșterea economică și atingerea convergenței economice, precum și unitatea pentru Europa, consolidarea consensului politic și a coeziunii sociale”, a declarat Felix Hett, reprezentant al Friedrich-Ebert-Stiftung în Moldova (FES).

Participanții au subliniat importanța transparenței și responsabilității în utilizarea fondurilor europene, precum și rolul sectoarelor-cheie, precum IMM-urile, digitalizarea, tranziția verde și educația, în transformarea sprijinului financiar în locuri de muncă și competitivitate.

Este bine să comunicăm mai mult, să explicăm mai bine și este bine să înțelegem provocările, sarcina și misiunea pe care o avem noi toți, având în vedere un calendar foarte ambițios de a fi pregătiți pentru aderarea la UE în 2030”, a afirmat Iulian Groza, director executiv, Institutul pentru Policiti și Reforme Europene (IPRE).

Reprezentanți ai Parlamentului European, ai Delegației UE în Moldova și ai societății civile au accentuat necesitatea continuității reformelor și a cooperării strânse cu instituțiile europene.

Raportul de Extindere 2025 al Comisiei Europene confirmă ritmul accelerat al reformelor, în special în domeniile valorilor fundamentale, pieței interne și relațiilor externe, dar avertizează asupra necesității consolidării statului de drept și combaterii corupției.

„Subiectul Republica Moldova este foarte important la Bruxelles, unde există o mobilizare serioasă cu privire la decizia de a începe negocierile cu Chișinăul. În următorii ani, procesul real al Republicii Moldova va depinde de capacitatea instituțiilor de la Chișinău de a menține ritmul reformelor în toate domeniile, în justiție, în lupta împotriva corupției, în zona de energie, în zona de achiziții publice, în zona de administrație, în zona de mediu, în zona de agricultură”, a afirmat Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European.

Autoritățile Republicii Moldova continuă să prioritizeze reformele administrative, dezvoltarea economică, investițiile în infrastructură și întărirea rezilienței energetice și digitale, într-un cadru transparent și coordonat cu partenerii europeni. Forumul a oferit o platformă pentru dialog între instituții, societatea civilă și cetățeni, subliniind că integrarea europeană reprezintă atât o responsabilitate, cât și un obiectiv național de lungă durată.

„Comisia parlamentară pentru integrare europeană, recent creată, are nu doar responsabilități legate de procesul tehnic de aderare, ci și rolul de a comunica activ cu Parlamentele altor state membre, pentru a promova obiectivul Republicii Moldova de a deveni parte a Uniunii Europene. Pentru a asigura coeziunea socială, este necesar ca resursele europene pe care le primim să fie direcționate către proiecte care îmbunătățesc viața oamenilor – servicii sociale, servicii medicale, infrastructură și alte domenii cu impact direct asupra cetățenilor”, a susținut Marcel Spatari, Deputat, Președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, Parlamentul Republicii Moldova.

Totodată, și societatea civilă joacă un rol esențial în integrarea europeană a Republicii Moldova, monitorizând reformele, promovând transparența și informând cetățenii, contribuind astfel la coeziunea socială și susținerea parcursului european.

Forumul a fost organizat de Friedrich-Ebert-Stiftung Moldova, Institutul pentru Politici și Reforme Europene și Asociația pentru Politică Externă, în parteneriat cu Biroul pentru Integrare Europeană și Fundația Soros Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
ADMA – accelerează investițiile, dezvoltă agricultura
ADMA – accelerează investițiile, dezvoltă agricultura
Până la 30% cashback pentru antreprenori: Mastercard Business de la Moldindconbank oferă noi avantaje
Până la 30% cashback pentru antreprenori: Mastercard Business de la Moldindconbank oferă noi avantaje
Wall Street Journal a publicat clasamentul companiilor cel mai bine pregătite pentru viitor. Află cine a intrat în top
Wall Street Journal a publicat clasamentul companiilor cel mai bine pregătite pentru viitor. Află cine a intrat în top
Cărucioare accesibile în magazinul Mamico: top modele și prețuri
Cărucioare accesibile în magazinul Mamico: top modele și prețuri
Peste 7 600 de site-uri ilegale și sute de milioane la buget. ASP explică lupta cu operatorii neautorizați
Peste 7 600 de site-uri ilegale și sute de milioane la buget. ASP explică lupta cu operatorii neautorizați
Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
13 Sept. 2026, 18:08
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
13 Sept. 2026, 18:08 // Slider //  Ana Panaguța

Prețurile gazelor naturale s-au dublat în ultimele două luni, iar industria europeană resimte deja presiunea. Fabricile se confruntă cu facturi tot mai mari, riscuri pentru producție și temeri privind locurile de muncă, scriu știrileprotv.ro.

Bridgnorth Aluminium a trecut prin Brexit, pandemia de Covid și mai multe șocuri energetice în ultimii ani. Însă această iarnă aduce un plus de „stres și presiune”, spune directorul de vânzări al companiei, Adrian Musgrave, scrie The Guardian.

Compania lui Musgrave produce aluminiu laminat, utilizat în ambalaje, construcții și la fabricarea unor produse precum automobilele și bateriile. La fel ca multe companii industriale din Europa, care se confruntă deja cu presiuni majore, Bridgnorth Aluminium se confruntă cu amenințarea unor facturi energetice în creștere vertiginoasă, pe care Musgrave o descrie drept „o grijă după alta”.

Costul gazelor naturale s-a dublat în ultimele două luni, pe fondul reluării confruntărilor dintre SUA și Iran, atingând în această săptămână cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani în Marea Britanie și în Uniunea Europeană. Sunt așteptate noi creșteri de preț în lunile mai reci.

Bridgnorth Aluminium, care are 370 de angajați la fabrica sa din Shropshire, în inima industrială a Marii Britanii, resimte deja efectele. Factura combinată pentru gaze și electricitate este de aproximativ 1,1 milioane de lire sterline pe lună, reprezentând 18% din totalul costurilor companiei, iar suma este în creștere.

Cele mai mari contracte ale companiei includ o clauză de protecție: odată ce prețurile gazelor depășesc un anumit nivel, clienții plătesc diferența. Pragul a fost depășit luna trecută, însă Musgrave este preocupat de posibilitatea ca acești clienți să mai revină.

„Trebuie să plătească, pentru că așa prevede contractul, dar evident că nu le va plăcea. Când contractul va trebui reînnoit, acest lucru va deveni o problemă”, spune el.

Musgrave spune că firma nu se află într-o situație în care să fie nevoită să facă disponibilizări sau să oprească temporar producția în această iarnă. Alții s-ar putea să nu fie la fel de norocoși – o prognoză realizată de Item Club estima la începutul acestui an că Marea Britanie va pierde 163.000 de locuri de muncă în 2026 din cauza războiului, pierderile urmând să fie concentrate în regiuni cu o puternică prezență industrială, precum sudul Țării Galilor și regiunea Humber.

Bridgnorth Aluminium ia în calcul prelungirea vacanței de Crăciun sau efectuarea mai devreme decât era prevăzut, în ianuarie, a unor lucrări de mentenanță programate inițial pentru aprilie, astfel încât fabrica să funcționeze mai puțin în perioadele cu prețuri ridicate.

„Iar angajații sunt, evident, conștienți de situație, așa că oamenii încep să se îngrijoreze”, a precizat el.

Energia scumpă lovește industria britanică

Conflictul a perturbat aprovizionarea globală cu energie după ce Iranul a început să atace nave în Golf și a blocat accesul prin strâmtoarea Hormuz, calea navigabilă îngustă prin care tranzitează o cincime din petrolul și gazele naturale ale lumii.

Prețurile angro ale gazelor din Marea Britanie au urcat în această săptămână la 205 pence pe therm, cel mai ridicat nivel de la invazia Ucrainei de către Rusia, în 2022, și cu 101% peste nivelul de 102 pence din iunie. La sfârșitul lunii februarie, prețul era de 78 de pence pe therm. Marea Britanie importă aproximativ 70% din necesarul său de gaze, ceea ce o face deosebit de vulnerabilă la fluctuațiile de preț.

Deficitul rezervelor de gaze stocate agravează problema. Europa intră în iarnă cu rezervele de gaze la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, după ce perturbările din strâmtoarea Hormuz au împiedicat țările să-și refacă rezervele în timpul verii, când prețurile sunt în mod normal mai mici. Depozitele sunt acum umplute în proporție de aproximativ 67%, față de media sezonieră de aproape 80%.

Germania, care deține cea mai mare capacitate de stocare din Europa, are depozitele umplute în proporție de doar aproximativ 50% și este pe cale să rateze anul acesta ținta oficială de 70%. Și Țările de Jos sunt așteptate să rateze ținta de 80%.

În calitate de unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din Europa, Marea Britanie ar putea fi deosebit de expusă, având una dintre cele mai mici capacități interne de stocare și bazându-se, în schimb, pe importuri prin conducte din Europa și pe transporturi cu nave-cisternă din SUA și Orientul Mijlociu.

Chris O’Shea, directorul general al Centrica, compania care deține British Gas, a declarat luna trecută că Marea Britanie avea „aproape deloc gaze stocate” pentru iarna care urmează.

Problemele industriei germane se adâncesc

Alexander Julius, managing partner al Macrometal Handelsgesellschaft, un distribuitor de oțel din Hamburg, spune că firma concurează „cu producători din regiuni în care costurile energiei sunt adesea semnificativ mai mici și în care guvernele oferă sprijin industrial direct sau indirect”.

Pentru industrii precum cea în care activează compania sa, parte a Mittelstand-ului german, format din întreprinderi de dimensiuni medii, energia nu este doar o altă cheltuială în structura costurilor, ci „un factor fundamental de producție”.

În loc să primească sprijin, companiile sunt însă „lovite de taxe verzi în timp ce prețurile energiei cresc vertiginos”.

Julius, care este și președintele organizației comerciale Eurometal, spune că firmele vor da faliment, iar activitatea se va muta în China sau India dacă nu se iau măsuri pentru reducerea costurilor energiei.

Eurometal a avertizat că pierderile de locuri de muncă din industria prelucrătoare europeană ar putea ajunge la 300.000 până la sfârșitul anului, pe fondul concurenței chineze și al costurilor energetice.

Axel Eggert, directorul general al organizației europene din industria oțelului Eurofer, adaugă că prețurile ridicate „vor duce inevitabil la perturbări ale producției. Astfel de costuri suplimentare nu pot fi pur și simplu absorbite de industriile mari consumatoare de energie, expuse concurenței internaționale”.

„Cu cât criza durează mai mult, cu atât crește riscul ca reducerile temporare ale producției să devină structurale, cu consecințe asupra investițiilor, ocupării forței de muncă și, în cele din urmă, asupra viabilității fabricilor industriale din Europa”, a completat Axel Eggert.

Și industria auto din Germania a cerut măsuri urgente din partea Berlinului și Bruxellesului, afirmând că„prețurile ridicate ale energiei se numără printre cele mai mari dezavantaje competitive ale Germaniei ca destinație pentru afaceri”, în condițiile în care prețurile electricității sunt în unele cazuri de trei ori mai mari decât în SUA.

„Germania, la fel ca UE, are nevoie urgentă de o strategie energetică susținută în comun, cu prețuri scăzute la electricitate și o infrastructură de rețea adaptată viitorului”, a declarat un purtător de cuvânt al asociației profesionale VDA.

Construirea unor noi industrii va deveni „un factor decisiv în determinarea” investițiilor străine directe în viitor, a adăugat acesta.

Industria chimică, lovită din două direcții

Expunerea este deosebit de gravă în sectorul chimic, unde companiile se bazează pe gaze nu doar pentru alimentarea fabricilor, ci și ca materie primă – materialul de bază din care sunt fabricate numeroase produse. Astfel, fiecare creștere bruscă a prețurilor are un efect dublu asupra acestora.

Francesco Buzzella, președintele organizației patronale din industria chimică italiană, Federchimica, spune că energia rămâne „principalul factor care subminează competitivitatea companiilor chimice” din țară.

Energia reprezintă acum 18% din valoarea tuturor produselor fabricate de industria chimică italiană, față de 14% în 2021, și ar putea ajunge la 23% dacă prețurile gazelor și petrolului nu scad. În această săptămână, petrolul a ajuns la 107 dolari pe baril, în timp ce SUA și Iran continuă schimburile de lovituri.

Potrivit Chemicals Industry Association, producția din Marea Britanie a scăzut cu 60% din 2021, iar cel puțin 25 de unități au fost închise.

Peter Huntsman, directorul general al grupului chimic Huntsman Corporation, declara pentru Guardian în martie că menținerea prețurilor ridicate ar putea forța închiderea ultimei fabrici britanice a companiei, la Wilton, în Teesside.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
ADMA – accelerează investițiile, dezvoltă agricultura
ADMA – accelerează investițiile, dezvoltă agricultura
Până la 30% cashback pentru antreprenori: Mastercard Business de la Moldindconbank oferă noi avantaje
Până la 30% cashback pentru antreprenori: Mastercard Business de la Moldindconbank oferă noi avantaje
Wall Street Journal a publicat clasamentul companiilor cel mai bine pregătite pentru viitor. Află cine a intrat în top
Wall Street Journal a publicat clasamentul companiilor cel mai bine pregătite pentru viitor. Află cine a intrat în top
Cărucioare accesibile în magazinul Mamico: top modele și prețuri
Cărucioare accesibile în magazinul Mamico: top modele și prețuri
Peste 7 600 de site-uri ilegale și sute de milioane la buget. ASP explică lupta cu operatorii neautorizați
Peste 7 600 de site-uri ilegale și sute de milioane la buget. ASP explică lupta cu operatorii neautorizați
Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”