Liderii a patru fracțiuni parlamentare din opoziție, PSRM, PCRM, „Democrația Acasă” și „Alternativa”, au depus o sesizare la Curtea Constituțională, solicitând declararea neconstituționalității decretelor semnate de președinta Maia Sandu privind numirea lui Nicu Popescu și a lui Dorin Recean în funcția de emisari speciali.

Anunțul a fost făcut de Igor Dodon, care a precizat că sesizarea vizează faptul că funcția de emisar special „nu este prevăzută de lege”.

„Considerăm că președintele, prin crearea acestei funcții și prin conferirea unor competențe semnificative emisarilor prin acte subordonate legii, a încălcat principiul legalității și al separației puterilor în stat, consfințit de Constituție”, se arată în sesizare.

Opoziția solicită Curții Constituționale să examineze subiectul „în cel mai scurt timp”.

Declarațiile lui Igor Dodon vin în continuarea criticilor lansate anterior, când a afirmat că numirea emisarilor speciali ar fi neconstituțională și ar putea duce inclusiv la inițierea procedurii de demitere a șefei statului.

Fostul judecător al Curții Constituționale, profesor universitar și expert în drept constituțional Nicolae Osmochescu, a calificat aceste acuzații drept „pur politice” și lipsite de fundament juridic. Într-o explicație oferită pentru Realitatea.md, Osmochescu a subliniat că Constituția nu enumeră și nici nu poate enumera toate funcțiile existente în stat, iar structura instituțiilor publice se modifică în funcție de necesitățile concrete ale țării.

Anterior, Președinția Republicii Moldova a respins acuzațiile opoziției, precizând că funcția de emisar special este prevăzută expres în Regulamentul Aparatului Președintelui și reprezintă o practică uzuală în mai multe state, inclusiv Franța și Statele Unite ale Americii.

Amintim că, la 10 decembrie, președinta Maia Sandu a semnat decretul privind numirea fostului premier Dorin Recean în funcția de emisar special pentru dezvoltare și reziliență. De asemenea, la 31 octombrie, fostul vicepremier Nicu Popescu a fost desemnat emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#opozitie #sesizare

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.