Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a efectuat, la 24 decembrie 2025, o cursă de testare în premieră a unui tren de marfă cu greutatea de 3.000 de tone pe ruta Basarabeasca – Iargara – Prut 2 – Cahul.

Pentru realizarea acestui proiect a fost necesar un volum considerabil de lucrări pregătitoare. Astfel, au fost restabilite rampele de primire a mărfurilor, a fost readus în stare de exploatare un segment de cale ferată neutilizat de peste cinci ani, a fost format trenul, au fost pregătite două locomotive și efectuate alte lucrări tehnice indispensabile.

Trenul a circulat pe segmentul Basarabeasca – Iargara cu două locomotive, iar ulterior, pe restul traseului, cu o singură locomotivă. La efectuarea cursei au fost implicați cei mai experimentați mecanici și instructori ai întreprinderii.

În cadrul testării au fost aplicate, în premieră, tehnologii moderne, precum monitorizarea video a întregului proces de transport și transmiterea electronică a documentelor între stații și echipele de locomotivă. Totodată, pentru prima dată în ultimii zece ani, la stația Cahul a fost restabilită rampa, fiind realizate lucrări complete de încărcare și descărcare a vagoanelor.

Cursa de testare a avut drept scop livrarea și descărcarea vagoanelor pe estacada renovată a stației Cahul, precum și evaluarea stării infrastructurii feroviare după trecerea unui tren cu o asemenea greutate.

Potrivit CFM, un tren de acest tip poate înlocui până la 100 de camioane, contribuind semnificativ la reducerea traficului rutier și având un impact pozitiv asupra mediului. Rezultatele testării au confirmat posibilitatea transportării pe acest segment a încărcăturilor de până la 3.000 de tone, deschizând noi perspective pentru reevaluarea capacităților logistice de transport al unor volume mari de marfă către și din portul Giurgiulești.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.