Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a efectuat, la 24 decembrie 2025, o cursă de testare în premieră a unui tren de marfă cu greutatea de 3.000 de tone pe ruta Basarabeasca – Iargara – Prut 2 – Cahul.

Pentru realizarea acestui proiect a fost necesar un volum considerabil de lucrări pregătitoare. Astfel, au fost restabilite rampele de primire a mărfurilor, a fost readus în stare de exploatare un segment de cale ferată neutilizat de peste cinci ani, a fost format trenul, au fost pregătite două locomotive și efectuate alte lucrări tehnice indispensabile.

Trenul a circulat pe segmentul Basarabeasca – Iargara cu două locomotive, iar ulterior, pe restul traseului, cu o singură locomotivă. La efectuarea cursei au fost implicați cei mai experimentați mecanici și instructori ai întreprinderii.

În cadrul testării au fost aplicate, în premieră, tehnologii moderne, precum monitorizarea video a întregului proces de transport și transmiterea electronică a documentelor între stații și echipele de locomotivă. Totodată, pentru prima dată în ultimii zece ani, la stația Cahul a fost restabilită rampa, fiind realizate lucrări complete de încărcare și descărcare a vagoanelor.

Cursa de testare a avut drept scop livrarea și descărcarea vagoanelor pe estacada renovată a stației Cahul, precum și evaluarea stării infrastructurii feroviare după trecerea unui tren cu o asemenea greutate.

Potrivit CFM, un tren de acest tip poate înlocui până la 100 de camioane, contribuind semnificativ la reducerea traficului rutier și având un impact pozitiv asupra mediului. Rezultatele testării au confirmat posibilitatea transportării pe acest segment a încărcăturilor de până la 3.000 de tone, deschizând noi perspective pentru reevaluarea capacităților logistice de transport al unor volume mari de marfă către și din portul Giurgiulești.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.