Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat propunerea ca Denis Șmîhal, actual ministru al Apărării, să ocupe funcția de viceprim-ministru și ministru al Energiei. Decizia vizează consolidarea guvernanței sectorului energetic, afectat de atacurile rusești asupra infrastructurii.

„M-am întâlnit cu Denis Șmîhal. Îi mulțumesc pentru munca sistematică depusă în cadrul Ministerului Apărării și pentru procesele accelerate pentru apărarea statului nostru”, a spus Zelenski într-o pe telegram.

Șeful statului a subliniat că abordarea sistemică aplicată în sectorul apărării trebuie extinsă acum și la energia Ucrainei.

„Este important ca, după fiecare lovitură rusească, să putem restabili rapid ceea ce a fost distrus și ca dezvoltarea energeticii ucrainene să fie stabilă și suficientă pentru nevoile Ucrainei”, a precizat el.

Zelenski a menționat că a purtat consultări cu prim-ministrul Iulia Sviridenko și se bazează pe sprijinul parlamentarilor pentru această propunere.

„Mă bazez pe sprijinul parlamentarilor pentru acest demers și pentru poziția prim-vicepremierului și ministrului energiei privind candidatura lui Denis Șmîhal”, a adăugat șeful statului.

Decizia finală privind numirea lui Șmîhal trebuie aprobată de Rada Supremă. Până atunci, el va continua să ocupe funcția de ministru al Apărării.

Pe 2 ianuarie, Zelenski a propus și alte schimbări de personal, printre care numirea lui Kirill Budanov ca șef al Cabinetului Președintelui și a lui Oleg Ivașcenko ca șef al Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării. Tot atunci, ministrul Afacerilor Interne, Igor Klimenko, a anunțat că va prezenta președintelui candidați pentru conducerea Serviciului de Frontieră de Stat.

În plus, Zelenski a propus ca ministrul Transformării Digitale, Mihail Fedorov, să preia conducerea Ministerului Apărării, ca parte a reorganizării guvernamentale și a consolidării funcțiilor cheie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Numirea lui Șmîhal la energie marchează o încercare a guvernului ucrainean de a aplica modele de succes din apărare și în alte sectoare critice, într-un context de securitate energetică extrem de vulnerabil. Această propunere survine într-o perioadă de tensiuni sporite, în care infrastructura energetică ucraineană este vizată constant de atacuri externe, iar stabilitatea furnizării resurselor este esențială pentru țară.

#energie #ministru #război Ucraina

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.