O petiție publică semnată de autorități locale, cadre universitare, reprezentanți ai societății civile și ai mediului de afaceri din sudul țării solicită stoparea reorganizării prin absorbție a Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul (USCH) în Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) și menținerea instituției ca universitate independentă, cu personalitate juridică proprie. Inițiativa vine în contextul în care Ministerul Educației și Cercetării a publicat, pe 26 decembrie 2025, un proiect de Hotărâre de Guvern ce prevede integrarea USCH în structura UTM, proiect aflat în consultare publică.
Potrivit postului public tv, semnatarii petiției susțin că integrarea instituțională produce efecte juridice echivalente unei fuziuni prin absorbție, întrucât UTM ar deveni succesorul de drepturi și obligații al USCH, inclusiv în privința patrimoniului. În opinia acestora, crearea unui „Centru Universitar Cahul” în cadrul UTM nu ar compensa pierderea personalității juridice, a bugetului propriu și a capacității de decizie locală.
Autorii documentului argumentează că Sudul Republicii Moldova are nevoie de instituții universitare autonome, capabile să susțină dezvoltarea regională policentrică, să rețină tinerii și să sprijine administrația publică, mediul economic și viața culturală locală. Ei invocă și datele Ministerului Educației care arată o creștere a admiterii la Cahul în ultimii ani – de la 314 studenți în 2023 la aproape 400 în 2025 – semn al unui potențial de redresare care, în opinia lor, ar trebui consolidat prin investiții și parteneriate, nu prin desființare juridică.
Petiționarii recunosc problemele de resurse umană, deficit de cadre tinere și dependență de cumul extern, dar propune soluții alternative, precum consorții universitare, programe comune, doctorate în parteneriat, mobilitate academică și stimulente pentru atragerea tinerilor profesori. De asemenea, semnatarii subliniază că investițiile publice și externe realizate deja la Cahul, inclusiv în infrastructura universitară, justifică menținerea autonomiei instituționale.
Documentul solicită retragerea proiectului de Hotărâre de Guvern în forma actuală, crearea unui grup de lucru comun cu participarea autorităților locale și a mediului academic, precum și elaborarea unui plan de dezvoltare pe termen mediu, bazat pe cooperare, nu pe absorbție.
De cealaltă parte, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, afirmă că miza reorganizării este asigurarea viitorului unui centru universitar puternic la Cahul, în contextul declinului demografic și al migrației tinerilor. Potrivit ministrului, Guvernul își asumă un angajament financiar de 10 milioane de lei anual, timp de patru ani, pentru modernizarea campusului universitar, ceea ce ar însemna investiții totale de 40 de milioane de lei. Proiectul de Hotărâre prevede și garanții de reprezentare a comunității academice din Cahul în structurile de conducere ale UTM: numirea unui prorector din Cahul și alegerea a zece membri din regiune în Senatul universitar.
„Hotărârea Guvernului specifică în mod expres că orice decizie legată de dezvoltarea de mai departe a acestui centru universitar va implica neapărat și va fi consultată în mod obligatoriu cu reprezentanții autorităților publice locale”, a declarat Dan Perciun.
Pe dimensiunea cercetării, autoritățile se promite patru poziții suplimentare de cercetător, finanțate de la bugetul de stat, iar locurile bugetare pentru admitere ar urma să fie evidențiate distinct pentru Centrul Universitar Cahul. Ministrul susține că integrarea ar facilita diversificarea programelor de studii, atragerea doctoranzilor și accesarea unui număr mai mare de proiecte europene.
„Centrul universitar rămâne. Campusul rămâne, studenții rămân, profesorii rămân. Dispare ștampila și funcția de rector, dar va fi un prorector de la Cahul”, a declarat Dan Perciun, insistând că nu este vorba de închiderea universității.
Ministerul Educației estimează că Hotărârea de Guvern privind reorganizarea ar putea fi adoptată la sfârșitul lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. Până atunci, petiția publică cere autorităților să opteze pentru consultări reale și evaluarea unor scenarii alternative, care să permită modernizarea universității fără pierderea personalității juridice.
