O echipă internațională de cercetători a identificat un nou tip de obiect astronomic, care ar putea oferi indicii esențiale despre formarea galaxiilor. Obiectul, numit „Cloud-9”, este un nor de hidrogen bogat în gaze, lipsit de stele și dominat de materie întunecată, aflat la aproximativ 14 milioane de ani-lumină de Pământ, potrivit NASA și CBS News.

Deși existența unor astfel de structuri fusese până acum doar teoretizată, aceasta este prima confirmare clară a unui asemenea obiect, spun cercetătorii. Cloud-9 a fost observat inițial în urmă cu trei ani, însă abia recent, cu ajutorul telescopului spațial Hubble, s-a putut confirma că în interiorul său nu există nicio stea.

Alejandro Benitez-Llambay, profesor asistent la Universitatea Milano-Bicocca și coordonatorul echipei Hubble, spune că acest nor spune „povestea unei galaxii care nu s-a format niciodată”.

„În știință, de multe ori învățăm mai mult din eșecuri decât din reușite. În acest caz, absența stelelor este dovada că teoria noastră este corectă. Am descoperit un bloc primordial al unei galaxii care nu a reușit să se nască”, a explicat cercetătorul, conform Antena 3 CNN.

Nucleul lui Cloud-9 este alcătuit din hidrogen neutru, are un diametru de aproximativ 4.900 de ani-lumină și o masă estimată la de un milion de ori masa Soarelui. În același timp, norul conține o cantitate uriașă de materie întunecată – echivalentul a aproximativ cinci miliarde de mase solare.

Andrew Fox, membru al echipei, a descris Cloud-9 drept „o fereastră către universul întunecat”.

„Știm din teorie că cea mai mare parte a masei universului este formată din materie întunecată, dar este extrem de greu de detectat, pentru că nu emite lumină. Cloud-9 ne oferă o ocazie rară de a studia un nor dominat de această materie misterioasă”, a spus el.

Potrivit NASA, descoperirea sugerează că ar putea exista multe alte structuri mici dominate de materie întunecată, care rămân neobservate deoarece sunt „umbrite” de stele și galaxii strălucitoare.

Cloud-9 este al nouălea nor de gaze identificat la periferia galaxiei Messier 94 și se remarcă prin faptul că este mai mic, mai compact și aproape perfect sferic. Astronomii vor continua studiile pentru a înțelege mai bine natura materiei întunecate și fenomenul galaxiilor „eșuate”.

„Printre vecinii noștri galactici s-ar putea să existe câteva «case abandonate»”, a glumit cercetătoarea Rachael Beaton, de la Space Telescope Science Institute.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Cloud-9 #NASA

Temperaturile extreme din vara anului 2026 au fost asociate cu aproape 50.400 de decese în orașele europene, potrivit unei noi analize internaționale. Aproximativ două treimi dintre ele au fost atribuite încălzirii climatice provocate de activitatea umană.

Analiza a fost realizată de cercetători de la Imperial College London și London School of Hygiene & Tropical Medicine din Regatul Unit. Ea a inclus 854 de zone urbane din 30 de țări europene, printre care și România. Rezultatele au fost publicate vineri în revista Nature Health.

Cercetătorii estimează că temperaturile ridicate din iunie–august 2026 au fost asociate cu 50.391 de decese. Dintre acestea, 32.619, adică aproximativ 65%, au fost atribuite încălzirii climatice, în principal prin arderea combustibililor fosili. Numărul este cu 71% mai mare decât cel calculat pentru vara anului 2022, când aceeași metodă a indicat 29.480 de decese.

Cele mai multe decese au fost estimate în Italia, Franța, Spania, Germania și Regatul Unit.

Persoanele de cel puțin 85 de ani au reprezentat aproximativ jumătate dintre victime. Temperaturile extreme au afectat însă și oamenii mai tineri: cercetătorii au identificat peste 800 de decese asociate căldurii în grupa de vârstă 20–44 de ani.

Aproape o treime dintre decese au fost asociate cu episodul de caniculă din 17 iunie – 1 iulie, când temperaturile medii zilnice au depășit cu aproximativ 5,3°C valorile obișnuite.

Pentru a evalua impactul schimbărilor climatice, cercetătorii au comparat temperaturile din vara 2026 cu un scenariu fără încălzirea provocată de oameni. Diferența dintre cele două estimări reprezintă decesele atribuite schimbărilor climatice.

România, printre țările europene cu cele mai ridicate rate ale mortalității asociate căldurii

Potrivit studiului, România s-a situat pe locul al treilea dintre cele 30 de țări analizate în privința ratei medii anuale a mortalității asociate căldurii în perioada 2000–2025, după Croația și Malta. În zonele urbane din România, cercetătorii au estimat 223 de decese la un milion de locuitori, față de 327 în Croația și 226 în Malta.

București s-a situat pe locul al doilea dintre cele 30 de capitale europene analizate, după Zagreb și înaintea Romei. Rata estimată pentru capitala României este de 268 de decese la un milion de locuitori, comparativ cu 314 în Zagreb și 241 în Roma.

Cercetătorii explică ratele ridicate din sudul și sud-estul Europei prin expunerea persistentă la temperaturi mari.

Cele 50.391 de decese sunt o estimare epidemiologică, bazată pe temperaturile înregistrate și pe relația cunoscută dintre căldură și mortalitate. Calculul nu folosește date individuale despre decesele efectiv produse. Specialiști independenți, consultați de Science Media Centre España, au subliniat relevanța rezultatelor, dar au precizat că estimările pot varia în funcție de metodele statistice folosite.

Rezultatele arată că sunt necesare sisteme mai bune de avertizare pentru caniculă, protecție pentru persoanele vulnerabile și servicii medicale pregătite pentru temperaturi ridicate.