Consumatorii din Republica Moldova ar putea avea posibilitatea să semneze contracte de furnizare a gazelor naturale la preț fix, pe o perioadă de cel puțin 12 luni. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a lansat spre consultări publice un proiect de hotărâre, în contextul liberalizării pieței gazelor.

Potrivit proiectului, prețul stabilit la semnarea contractului nu va putea fi modificat de furnizor pe durata contractului. De asemenea, furnizorii nu vor avea dreptul să rezilieze anticipat contractele, iar eventualele penalități pentru rezilierea la inițiativa consumatorului vor fi limitate și justificate.

ANRE propune și obligații mai clare de informare: furnizorii vor trebui să explice consumatorilor, înainte de semnare, avantajele și riscurile ofertelor la preț fix. Contractele vor putea fi prelungite automat, dacă nu sunt denunțate cu cel puțin 30 de zile înainte de expirare.

Un element nou este crearea unui comparator public de oferte, administrat de ANRE, care va permite consumatorilor să compare prețurile furnizorilor. Instrumentul va fi gratuit și destinat consumatorilor casnici și celor noncasnici mici.

ANRE atrage atenția că piața gazelor rămâne concentrată, iar mobilitatea consumatorilor este extrem de redusă: în 2024, doar 117 consumatori și-au schimbat furnizorul de gaze, din peste 834 de mii existenți.

Proiectul mai prevede că marile companii vor trece complet la piața liberă din aprilie 2026, iar consumatorii noncasnici mijlocii – din aprilie 2027.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANRE #gaz #preț fix

Parlamentul a votat în prima lectură denunțarea a două acorduri încheiate în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Unul se referă la restituirea valorilor culturale și istorice statelor de origine, iar celălalt stabilește modul de transmitere a unor substanțe, arme și materiale care constituie corpuri delicte în dosarele penale. Autoritățile spun că documentele nu au fost aplicate în practică.

Primul acord a fost încheiat în 1992 și se referă la restituirea bunurilor culturale și istorice către țările de origine. Acesta prevedea crearea unei comisii interguvernamentale care să stabilească modul în care urmau să fie returnate aceste bunuri. Comisia nu a fost însă constituită, iar acordul a avut o aplicare practică limitată.

Între timp, Republica Moldova a adoptat propriile reguli pentru protejarea patrimoniului cultural. În 2023, a fost aprobat regulamentul privind circulația bunurilor culturale mobile, iar în 2025 a fost instituit Sistemul național de protejare, recuperare și restituire a patrimoniului cultural mobil. În aceste condiții, autoritățile consideră că acordul încheiat în cadrul CSI nu mai este necesar.

Al doilea document este un protocol semnat în 2017, care stabilește modul de transmitere a substanțelor stupefiante și psihotrope, a precursorilor, armelor de foc, componentelor acestora, munițiilor și materialelor explozive care constituie corpuri delicte în cauzele penale. Potrivit autorităților, mecanismele de cooperare prevăzute în protocol nu au fost folosite.

Denunțarea protocolului nu înseamnă că Republica Moldova va înceta cooperarea internațională cu statele CSI în dosarele penale. Aceasta va putea continua în baza altor acorduri internaționale la care țara noastră este parte, inclusiv Convenția europeană de asistență judiciară în materie penală și Convenția asupra substanțelor psihotrope. Cele două proiecte de lege urmează să fie examinate de Parlament în lectura a doua.