Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a organizat un Dialog Public-Privat cu participarea ministrului Finanțelor, Adrian Gavriliță, eveniment desfășurat pe platforma Comitetelor pentru Antreprenoriat Sectoriale ale CCI. La reuniune au participat peste 80 de reprezentanți ai mediului de afaceri, membri ai Camerei, cu prezență fizică și online, din toate regiunile țării.

Discuțiile s-au concentrat pe subiecte de maximă importanță pentru începutul anului, în special modificările recente din domeniul politicii bugetar-fiscale, care generează interes și preocupări în rândul agenților economici. Președintele CCI a RM, Sergiu Harea, a subliniat rolul consultărilor publice și al dialogului constant cu autoritățile.

„De-a lungul anilor, instituția noastră a venit constant cu propuneri concrete privind ajustarea Codului fiscal și a Codului vamal, cu scopul de a crea un cadru economic mai eficient și mai competitiv. Dialogul deschis cu autoritățile rămâne esențial pentru identificarea soluțiilor echilibrate”, a declarat Sergiu Harea.

Potrivit acestuia, membrii Camerei participă anual activ la procesul de consultare publică, înaintând propuneri argumentate pentru politicile fiscale și vamale, iar mai mult de jumătate dintre inițiativele prezentate anul trecut au fost acceptate. Agenții economici continuă să elaboreze și să transmită noi propuneri bine fundamentate, care urmează să fie remise suplimentar Ministerului Finanțelor pentru examinare.

Ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, a prezentat prioritățile instituției, axate în principal pe simplificarea procedurilor administrative și fiscale și pe consolidarea dialogului cu mediul de afaceri. Discuțiile au vizat identificarea unor soluții concrete pentru stimularea activității economice și revizuirea propunerilor înaintate anterior, considerate în continuare актуale. Printre temele abordate s-au numărat deductibilitatea anumitor cheltuieli aferente angajaților, garanțiile vamale aplicabile regimului de perfecționare activă, aplicarea cotei reduse de TVA pentru unele produse alimentare importate, regimul de impozitare al comerțului electronic, determinarea valorii în vamă și nivelul taxelor vamale la importul materiilor prime.

Totodată, a fost reiterată necesitatea clarificării aspectelor ce țin de controalele fiscale, pentru a evita interpretările neuniforme și riscurile suplimentare pentru agenții economici. În cadrul ședinței, antreprenorii prezenți și membrii CCI din regiuni, conectați online, au prezentat situații concrete și au formulat propuneri pentru simplificarea proceselor administrative. Acestea vor fi sistematizate de Camera de Comerț și Industrie și transmise Ministerului Finanțelor și altor autorități competente pentru examinare, CCI reafirmându-și angajamentul de a contribui activ la îmbunătățirea politicilor publice și la asigurarea unui climat investițional predictibil, stabil și competitiv.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#antreprenori #Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova #dialog

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.