Rusia a lansat marţi dimineaţă un atac cu rachete balistice asupra orașului Kiev, potrivit autorităţilor locale. Atacul are loc după o perioadă în care Rusia şi Statele Unite au convenit suspendarea loviturilor asupra marilor oraşe şi infrastructurii, în contextul în care Ucraina se confruntă cu temperaturi scăzute pe timpul iernii.

Personalul CNN din Kiev a raportat că a auzit mai multe explozii puternice în oraş.

Preşedintele rus Vladimir Putin a acceptat săptămâna trecută să suspende atacurile asupra marilor oraşe şi infrastructuri ucrainene până duminică, în urma unei „solicitări personale” din partea preşedintelui american Donald Trump, potrivit Kremlinului.

Pauza a venit şi în urma discuţiilor trilaterale dintre Rusia, Ucraina şi SUA la Abu Dhabi, primele discuţii de acest gen de la invazia Moscovei din februarie 2022. Mai multe clădiri rezidenţiale cu mai multe etaje au fost avariate, potrivit rapoartelor, a scris pe Telegram Tymur Tkachenko, şeful administraţiei militare din Kiev.

Dnipro, în estul Ucrainei, a fost, de asemenea, atacat cu rachete balistice, potrivit Forţelor Aeriene Ucrainene.

Deşi nu au fost raportate atacuri asupra instalaţiilor energetice sau asupra marilor oraşe de joi trecută, potrivit autorităţilor ucrainene, Rusia a continuat să lovească rutele logistice şi infrastructura de transport, cu rezultate mortale. Kremlinul a confirmat că următoarea rundă de discuţii trilaterale între Ucraina, Rusia şi Statele Unite, menite să pună capăt războiului din Ucraina, va avea loc miercuri şi joi la Abu Dhabi.

„În frigul îngheţat, ruşii au decis să lanseze un alt atac masiv asupra Kievului”, a scris Tymur Tkachenko, şeful administraţiei militare din Kiev, pe Telegram, după atacurile de marţi dimineaţă.

Rusia a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, lăsând o mare parte a ţării să se confrunte cu penurie de energie electrică şi întreruperi de curent în plină iarnă. Marţi dimineaţa devreme, ora locală, temperatura la Kiev era de -20 grade Celsius (-4 grade Fahrenheit).

Cea mai mare companie privată de energie din Ucraina se află în „modul de supravieţuire”, a declarat CEO-ul acesteia pentru CNN, următoarele săptămâni fiind critice, întrucât ţara se confruntă cu o scădere drastică a temperaturii şi cu „cea mai gravă situaţie a sistemului nostru energetic din istoria modernă”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

DTEK operează în prezent cinci centrale termice în Ucraina, dintre care două sunt în prezent oprite, iar celelalte trei funcţionează la capacitate redusă, a declarat Maxim Timchenko.

El a spus că compania lucrează pentru a repara daunele cauzate de atacurile repetate ale Rusiei, dar că acest lucru nu este adesea posibil în condiţii meteorologice de îngheţ.

Cea mai mare speranţă a sa în acest moment este ca armistiţiul energetic anunţat săptămâna trecută, care, potrivit lui, a adus o pauză de cinci zile în atacurile asupra centralelor termice ale DTEK, să fie prelungit în cadrul discuţiilor de la Abu Dhabi din această săptămână.

#atac #Ucraina

Republica Moldova solicită perioade de tranziție pentru aplicarea unor reguli fiscale europene, astfel încât adaptarea sistemului de impozitare să se facă treptat. Printre domeniile vizate se numără impozitarea tranzacțiilor imobiliare și a unor servicii de utilitate publică, facilitățile fiscale pentru agricultură, accizele la carburanți și regimurile fiscale din zonele economice libere și parcurile IT.

Subiectul a fost abordat pe 3 noiembrie, în cadrul consultărilor publice organizate de Ministerul Finanțelor, dedicate poziției de negociere a Republicii Moldova pentru Capitolul 16 – Fiscalitate, în procesul de aderare la Uniunea Europeană, transmite radiomoldova.md

Solicitările privind perioadele de tranziție urmăresc să permită adaptarea graduală la cerințele europene, ținând cont de particularitățile economiei naționale și de impactul schimbărilor asupra cetățenilor și mediului de afaceri. Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a declarat că alinierea la normele europene trebuie făcută echilibrat, iar instituțiile trebuie pregătite pentru noile cerințe.

„Capitolul dedicat fiscalității este foarte important, deoarece vizează direct cetățenii și mediul de afaceri. Aducem schimbări în conformitate cu normele europene, care oferă soluții mai eficiente și beneficii pentru societate”, a afirmat ministra.

În ceea ce privește reformele necesare, autoritățile anunță că urmează să modernizeze administrarea fiscală, să simplifice și să digitalizeze serviciile pentru contribuabili și să consolideze capacitățile instituțiilor responsabile. Totodată, Republica Moldova trebuie să-și armonizeze treptat legislația privind TVA, accizele, impozitele directe și cooperarea dintre autoritățile fiscale.

Printre progresele deja înregistrate, Ministerul Finanțelor menționează dezvoltarea schimbului automat de informații fiscale, consolidarea cooperării internaționale și apropierea de standardele privind transparența și combaterea evaziunii fiscale. La consultări au participat reprezentanți ai instituțiilor publice, mediului de afaceri, sindicatelor, patronatelor și partenerilor de dezvoltare.

Din cele 33 de capitole de negociere pentru aderarea la UE, grupate în șase clustere, Ministerul Finanțelor coordonează opt capitole. De asemenea, ministerul contribuie la componenta Managementul Finanțelor Publice din cadrul capitolului privind reforma administrației publice, având un rol important în pregătirea și implementarea reformelor necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Republica Moldova a deschis negocierile pe primul din cele șase clustere, „Valori fundamentale”, la 15 iunie 2026, în cadrul celei de-a doua Conferințe interguvernamentale Republica Moldova–Uniunea Europeană, desfășurată la Luxemburg. Ulterior, la 14 iulie, în cadrul conferinței de la Bruxelles, au fost lansate negocierile pentru Clusterul VI, „Relații externe”. Iar la 13 octombrie, Republica Moldova a deschis alte două clustere de negociere: „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”.

Astfel, până în prezent, au fost deschise patru dintre cele șase clustere, iar autoritățile de la Chișinău și Bruxelles își propun să le deschidă și pe celelalte două până la sfârșitul anului 2026. Finalizarea negocierilor nu înseamnă automat aderarea la Uniunea Europeană. Ulterior, tratatul de aderare trebuie ratificat de toate cele 27 de state membre, procedură care poate dura între un an și doi ani, chiar și în cel mai optimist scenariu.

Republica Moldova se află într-un grup de patru țări pentru care Uniunea Europeană pregătește foi de parcurs, pe care le va prezenta pe 4 noiembrie. Corespondentul Companiei „Teleradio-Moldova” la Bruxelles, Dan Alexe, menționează că țara nu va primi o dată exactă pentru aderarea la Uniunea Europeană, însă absența unui calendar clar nu trebuie considerată un eșec al R. Moldova, întrucât și alte țări candidate se confruntă cu obstacole în procesul de aderare.

#reguli fiscale #Republica Moldova #UE