Zece persoane, inclusiv angajați ai Luvrului, reținute în urma unei scheme de vânzare bilete false
Poliția franceză a destructurat o rețea de fraudă la Muzeul Luvru, reținând zece persoane suspectate de implicare într-o schemă complexă de vânzare de bilete false și suprasolicitarea tururilor ghidate, inclusiv angajați și ghizi ai muzeului. Ancheta a scos la iveală că vizitatori chinezi au fost ținta principală a escrocheriei. Autoritățile au confiscat trei vehicule, 130.000 de euro în numerar, aproape 200.000 de euro în conturi bancare și mai multe seifuri cu sume mari de bani, scrie Euronews.
Conducerea Luvrului a declarat că a „pus în aplicare un plan antifraudă structurat, bazat pe cartografierea fraudelor, o serie de măsuri preventive și curative (legale, tehnice și de control) și monitorizarea rezultatelor”.
Arestările vin după o serie de incidente și critici asupra celui mai vizitat muzeu din lume, inclusiv o grevă a angajaților nemulțumiți de salarii și condiții de muncă, care a dus la închiderea parțială a muzeului pentru vizitatori.
Acțiunea poliției a fost declanșată la sfârșitul anului trecut, după un raport guvernamental care a evidențiat deficiențele de securitate, iar Luvru a fost criticat și pentru majorarea prețului biletelor pentru vizitatorii non-europeni, de la 22 la 32 de euro, ca parte a unei politici naționale de „prețuri diferențiate” aplicată și altor situri culturale precum Palatul Versailles, Opera din Paris și Sainte-Chapelle.
FOTO SIMBOL
Rusia folosește Moldova, pentru a testa metodele de război hibride utilizate împotriva UE și pentru a submina cursul pro-european al țării, se arată într-o analiză publicată de NYT. Kremlinul este acuzat de atacuri cibernetice, tentative de destabilizare și acțiuni de dezinformare.
Jurnaliștii fac referire inclusiv la rețeaua lui Șor și schemele de mituire a alegătorilor prin Promsveazbank din Rusia, pentru a determina votanții să nu susțină referendumul privind integrarea europeană.
De asemenea, autorii analizei fac referire la implicarea preoților în acțiunile de destabilizare, dar și la organizarea taberelor de antrenament din Rusia, Serbia, Bosnia și Herțegovina.
Potrivit publicației, prin aceste acțiuni, folosind sărăcia, religia, corupția și diviziunile lingvistice, atacurile asupra infrastructurii energetice, Moscova încearcă să recapete influența asupra Moldovei, iar țara rămâne vulnerabilă în fața amenințărilor din exterior.
„Public, oficialii ruși au negat că s-ar fi amestecat în treburile interne ale Moldovei și au respins acuzațiile conform cărora Moscova încearcă să submineze Occidentul. În decembrie anul trecut, Putin, într-un discurs adresat comandanților militari, i-a criticat pe liderii europeni pentru „alimentarea isteriei” cu privire la amenințarea din partea Rusiei.
La scurt timp după aceea, însă, i-a reunit pe lideri la o conferință secretă, pentru a transmite mesajul exact opus. Potrivit oficialilor din două țări, care știu despre acest episod, scopul setat de Putin pentru 2026 este ”prăbușirea NATO și a UE din interior””, se arată în investigația NYT.
Conform materialului, al doilea obiectiv al rușilor este să preia controlul asupra Moldovei, deoarece țara este situată strategic, între membrii NATO și Ucraina, iar primul – să ocupe țara vecină, aflată de patru ani în război.
„Moldova ar fi un cap de pod ideal pentru Rusia, pentru agresiuni ulterioare fie împotriva Ucrainei, fie împotriva Occidentului, au spus oficialii, adăugând că Putin încă speră să cucerească o zonă din sudul Ucrainei, pentru a crea legături terestre care să conecteze Rusia de Moldova”, scrie NYT.
Jurnaliștii au discutat cu procurori care au investigat ingerințele în alegerile din Moldova și au aflat despre circa 1000 de persoane recrutate pentru dezordini în masă și destabilizări, care erau pregătiți pentru acțiune în perioada electorală și au fost instruiți în Serbia. Participanții la acele cursuri ar fi fost remunerați cu aproximativ 400 de dolari.
Investigația mai denotă că preoții ar fi primit câte 1000 de dolari de la Ilan Șor ca să promoveze boicotarea sau respingerea politicilor pro-occidentale ale guvernării.
Conform publicației, deși autoritățile au dejucat planurile de interferență în alegeri, pentru Kremlin situația nu a reprezentat un eșec, deoarece Chișinău a trebuit să cheltuie prea multe resurse umani și financiare în acest scop, iar acțiunile forțelor de ordine au fost folosite pentru a lansa narative propagandistice, fiind prezentate drept represiuni politice.