Ministerul Finanțelor analizează în prezent o posibilă revizuire a cotei TVA pentru sectorul HoReCa, însă orice decizie este încă în fază de lucru, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță. Potrivit acestuia, reforma fiscală vizată este una amplă, iar TVA reprezintă doar o componentă a procesului de reevaluare.

„Reevaluăm întregul sistem fiscal. TVA este o mică componentă din el. Obiectivele sunt foarte simple și clare: simplitate, comoditate, competitivitate și conformare”, a afirmat ministrul, înainte de ședința de Guvern.

Oficialul a subliniat că autoritățile utilizează atât expertiză locală, cât și internațională și că, la această etapă, este prea devreme pentru a indica nivelul exact al cotei TVA pentru HoReCa. „Este prea matur să spunem cât trebuie să fie cota, dar cu siguranță vom urmări să avem mai multă corectitudine în sistemul fiscal și o economie cât mai prosperă”, a precizat Gavriliță.

Ministerul Finanțelor poartă în prezent consultări cu mediul de afaceri. În ultima perioadă au avut loc discuții inclusiv cu asociațiile din turism, unde au fost analizate mecanismele de sprijin existente — de la tichete de masă și de vacanță, până la facilități pentru profitul reinvestit și inițiative de reducere a poverii salariale.

„Ușile Ministerului Finanțelor sunt deschise pentru toate asociațiile de business. Nu am refuzat pe nimeni și urmează să avem și mai multe discuții”, a dat asigurări ministrul.

Politica fiscală actualizată urmează să fie supusă consultărilor publice în primăvară, iar eventualele modificări nu vor fi aplicate brusc. Potrivit lui Gavriliță, orice schimbare ar urma să intre în vigoare cel mai devreme la 1 ianuarie 2027.

Referitor la scenariul unei cote de 18% pentru HoReCa, vehiculat în spațiul public, ministrul a spus că este doar o aproximație și că discuția este prematură. El a atras atenția că sistemul fiscal actual conține inechități: „Din păcate, avem o situație în care profesorii și polițiștii plătesc circa 40% din salarii, iar alții plătesc 1%. Pe ansamblu, este loc de revizuiri pentru mai multă corectitudine”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Adrian Gavrilita #HoReCa #TVA

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.