Asociația Națională a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din R Moldova (MĂR) cere Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică să revadă unul din punctele deciziei de astăzi, informează Realitatea.md.

Printr-o adresare publică, reprezentanții Asociației MĂR cer ca să fie specificate rigorile de activitate pentru fiecare tip de local în parte, în contextul situației pandemice.

„Luând act de prevederile Hotărârii nr.59 din 16 august 2021, ne-am adresat către Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică pentru a ne oferi claritate în aplicabilitatea restricțiilor de acces în spațiile închise ale unităților de alimentație publică.

Prevederea actuală este una ambiguă, care lasă loc de interpretări întrucât prin cumul sunt enumerate o serie de restricții și de entități juridice care au activități specifice. Un restaurant, o bibliotecă și un centru sportiv nu pot fi echivalate prin aceleași reguli, începând de la amenajarea spațiului până la activitatea care are loc în incinta acestora.

Am solicitat Comisiei să evităm ambiguitățile, interpretările din partea părților interesate (atât din partea entităților juridice, cât și din partea inspectorilor cu funcție de control) pentru a evita penalitățile neargumentate și generarea de abuzuri.

De asemenea, am propus ca acest punct să fie redactat și separat per tip de activitate cu restricțiile ce li se atribuie”, se menționează în adresare.

Menționăm, că astăzi au intrat în vigoare câteva prevederi incluse într-o Hotărâre a CNESP, prin care s-au impus anumite restricții privind accesul în instituțiile de alimentație publică în spații închise, teatre, muzee, cinematografe, biblioteci, zone de agreement, festivități (nunți, cumătrii, zile de naștere, etc.), evenimente în masă (festivaluri, târguri, etc.,), centre sportive și bazinele sportive, care se va efectua cu participarea vizitatorilor/spectatorilor în limita a 50% din capacitatea maximă a spațiului, dar nu mai mult de 250 persoane într-un spațiu închis, cu respectarea strictă a normelor de protecție sanitară. Se permite organizarea evenimentelor publice în spații deschise cu condiția purtării măștilor de protecție în cazul în care distanța fizică de mai mult de 1 metru nu poate fi asigurată.

#Asociatia MAR #CNESP

Salariile persoanelor care ocupă cele mai înalte funcții în stat ar urma să crească odată cu aplicarea noii legi a salarizării. Potrivit ministrei Finanțelor, salariul brut al președintei ar urma să ajungă de la circa 22.000 la 55.000 de lei, iar de majorări vor beneficia și prim-ministrul, președintele Parlamentului și deputații. Totodată, creșteri sunt prevăzute și pentru angajații cu cele mai mici salarii din sectorul public, printre care asistenți sociali, soldați, polițiști și alți funcționari, a declarat ministra la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8.

Ministra Finanțelor a explicat că salariul președintei este în prezent de aproximativ 22.000 de lei brut, iar proiectul noii legi propune o majorare până la 55.000 de lei.

„Această clasificare s-a ținut cont, când s-a făcut, de responsabilitatea, implicarea, poziția în ierarhia funcțiilor de stat. Chiar dacă sună pompos, uite, este o creștere în procente. Trebuie să recunoaștem că președinta țării nu a avut parte de nicio creștere salarială din 2020 încoace, nu a avut dreptul la premii sau la alte ajutoare și, respectiv, la diferență de ani, pe lângă poziția și responsabilitatea pe care o are, această propunere este justificată”, a declarat ministra.

Majorări sunt prevăzute și pentru prim-ministru și președintele Parlamentului. Potrivit ministrei, în prezent, aceștia au salarii brute de sub 21.000 de lei.

„Da, de asemenea vor beneficia, deoarece și dumnealor astăzi au salarii foarte mici, de circa sub 21.000 de lei brut calculat. Toate funcțiile în stat au fost revăzute de grupul de lucru care a lucrat la această lege”, a precizat ministra.

Ministra a precizat că la elaborarea legii au participat peste 40 de funcționari din toate ministerele, care au contribuit la stabilirea ierarhiei funcțiilor în stat și a claselor de salarizare de la care ar urma să pornească fiecare funcție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Și deputații ar urma să beneficieze de majorări ale părții salariale. În prezent, aceștia primesc circa 21.000 de lei, la care se adaugă unele prime și compensații:

„Legea sau conceptul de reformă a salarizării prevede că partea salarială va crește, dar, în schimb, urmează a fi revizuite acele compensații pe care astăzi le primesc. Și atunci când o să vorbim de salariu, da, salariul crește, dar trebuie să ținem cont că Parlamentul își propune să revadă unele alocații pe care le oferă deputaților. Acest lucru nu intră în legea salarizării, dar va fi făcut în paralel”.

În același timp, reforma vizează peste 170.000 de angajați din sectorul public. Potrivit ministrei, circa 50.000 dintre aceștia primesc în prezent salariul minim pe economie, de 6.300 de lei.

„Acești oameni lucrează în grădinițe, în autoritățile publice locale, în sănătate, în poliție, în cultură și tineret. Avem foarte mulți funcționari publici cu salarii foarte mici. Vorbim de circa 50.000 de oameni care au un salariu minim pe economie de 6.300 de lei. Și o mare parte din ceilalți funcționari au un salariu sub 15.000 de lei calculat”, a spus ministra.

În cazul unor categorii de angajați, majorările ar urma să depășească 20%. Pentru un soldat, creșterea ar fi de aproximativ 2.400 de lei, iar pentru un polițist – de circa 2.600 de lei.

Costul total al reformei salarizării este estimat la peste 4,6 miliarde de lei. Aproape 32% din această sumă ar urma să fie direcționată către sectorul educației, iar 26% – către personalul tehnic de deservire.

#Maia Sandu #Ministra Finanțelor #salariu