Președinta Maia Sandu a aprobat un nou Regulament de organizare și funcționare a Consiliului Național de Securitate (CNS), organism care se află sub conducerea sa. Documentul introduce noi prevederi precum posibilitatea de a conferi caracter obligatoriu deciziilor CNS și introducerea directorului Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării în componența Consiliului, transmite newsmaker.md.

Noul Regulament al Consiliului Național de Securitate stabilește:

„CNS este un organ de coordonare între autoritățile și instituțiile publice, având drept scop analiza amenințărilor, riscurilor, pericolelor și vulnerabilităților la adresa securității naționale; formularea de propuneri și adoptarea de decizii pentru identificarea, gestionarea, contracararea și prevenirea acestora; precum și consultarea președintelui Republicii Moldova în domeniile ce privesc politica de securitate națională”.

Șeful statului rămâne în continuare președintele Consiliului Național de Securitate și conduce activitatea acestuia. Secretarul CNS este numit de șeful statului și deține calitatea de consilier prezidențial.

Din componența CNS fac parte, din oficiu, președintele Parlamentului, prim-ministrul, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, ministrul Apărării, ministrul Afacerilor Interne, directorul Serviciului de Informații și Securitate, procurorul general și guvernatorul Băncii Naționale. Conform noului Regulament, printre membrii din oficiu a fost inclus și directorul Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării.

Prevederea care permite șefului statului să desemneze și alte persoane în componența Consiliului a fost menținută.

Documentul mai stabilește că ședințele CNS se desfășoară, de regulă, la sediul Președinției, dar pot fi organizate și în alte locații stabilite de președintele Consiliului. La necesitate, acestea pot avea loc și online, cu respectarea condițiilor de securitate a informațiilor.

Totodată, actul introduce o prevedere conform căreia ședințele CNS se desfășoară „în regim secret”.

Totodată, Regulamentul stabilește că, în funcție de subiectele discutate, ședințele CNS pot avea rol decizional sau consultativ.

„Acestea se finalizează, după caz, fie prin adoptarea de decizii cu caracter obligatoriu, conform legii, fie prin formularea de concluzii, recomandări sau orientări strategice, consemnate în procesul-verbal al ședinței”, se arată în Regulament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CNS #Maia Sandu #StratCom

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.