Viceprim-ministrul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, susține că Republica Moldova trebuie să mențină în acest an ritmul reformelor din 2025, pentru a avansa în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

„Anul acesta este important să avansăm cel puțin cu aceeași viteză ca și în 2025, să ne concentrăm pe reforme care ne consolidează democrația și pacea, modernizează statul, aduc standardele europene în comunitățile noastre și construiesc o Moldovă cu adevărat europeană”, a declarat oficiala.

Declarațiile au fost făcute în urma unei vizite de două zile la Bruxelles, desfășurate în perioada 14–15 aprilie, unde viceprim-ministra a discutat cu oficiali europeni despre reformele în curs și pașii următori în procesul de negocieri.

În cadrul întrevederilor, Cristina Gherasimov a avut discuții cu reprezentanți ai statelor membre ale Uniunii Europene, inclusiv Iulia Matei (România), Philippe Léglise-Costa (Franța), Thomas Hans Ossowski (Germania), Nerijus Aleksiejunas (Lituania) și Agnieszka Bartol (Polonia).

Totodată, oficiala s-a întâlnit cu Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, precum și cu mai mulți reprezentanți ai instituțiilor europene: Ana Gallego, director general pentru Justiție și Consumatori în cadrul Comisiei Europene, Maryem Van den Heuvel, director general pentru Relații Externe în Secretariatul General al Consiliului European, Oliver Onidi, director general adjunct pentru Migrație și Afaceri Interne, Audrone Perkauskiene, director general adjunct pentru Europa de Est și Asia Centrală din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă, și Pedro Lourtie, șeful Cabinetului președintelui Consiliului European.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bruxelles #Cristina Gherasimov

Poezia, muzica, lectura și tradițiile au adus împreună sute de bălțeni de Ziua Limbii Române. În mai multe spații culturale din municipiu au fost organizate recitaluri, expoziții, ateliere și spectacole, toate dedicate limbii care îi unește pe românii de pe ambele maluri ale Prutului, transmite nordnews.md.

Aleea Clasicilor Culturii Naționale i-a întâmpinat pe vizitatori cu recitaluri artistice, expoziții și ateliere interactive. Biblioteca stradală i-a îndemnat pe oameni să redescopere lectura și frumusețea cuvântului scris.

„Evident că Limba Română este una dintre cele mai importante sărbători pentru poporul nostru românesc, pentru că prin cuvânt ne exprimăm. Cuvântul înseamnă tot ceea ce ne înconjoară, cuvântul înseamnă educație și, evident, prin cuvânt ne definim noi înșine”, a declarat Ludmila Savciuc, locuitoare a municipiului Bălți.

Pentru participanți, limba română înseamnă mai mult decât un mijloc de comunicare. Ea este parte a identității și a locului pe care îl numesc acasă.

„Eu cred că valorile naționale sunt tot ceea ce ne ține pe noi ca națiune. Cred că, în suflet, fiecare dintre noi are acest lucru. Tradițiile noastre trebuie să le păstrăm în suflet și să le transmitem mai departe”, a spus Larisa Carp, meșter popular.

„Pentru mine este important să vorbesc limba română, deoarece eu aici m-am născut, am crescut”, a declarat Felicia Tumuruc, interpretă.

Organizatorii spun că tocmai copiii sunt cei care vor duce mai departe limba română și valorile care o însoțesc.

„Mai ales cei care cresc acum sunt viitorul țării noastre, iar cei mai tineri trebuie să o vorbească și să o ducă mai departe. Toți o iubesc și îmi doresc, chiar îmi doresc, ca în fiecare zi să auzim limba română vorbită frumos”, a declarat Angelica Furtună-Taburceanu, conducătoarea artistică a ansamblului folcloric „Doinița”.

„Cetățenii Republicii Moldova să sărbătorească Ziua Limbii Române, pentru că știm cât a avut de suferit această limbă frumoasă a noastră. Noi, ca cetățeni, avem obligația să o transmitem din generație în generație, nu doar ca pe un mijloc de comunicare, ci ca pe o parte a sufletului nostru”, a declarat Viorica Furtună, director artistic al Palatului Municipal de Cultură din municipiul Bălți.

Ziua Limbii Române este marcată anual pe 31 august. Data amintește de adoptarea legislației lingvistice din 1989, când a fost oficializată revenirea la grafia latină.