Operațiunea militară lansată de Statele Unite împotriva Iranului în februarie „s-a încheiat”, a declarat marți secretarul de stat american Marco Rubio, sugerând că prioritatea Washingtonului este acum redeschiderea Strâmtorii Ormuz, relatează CNN.

„Operațiunea s-a încheiat. «Furie epică», așa cum a notificat președintele Congresul, am terminat cu această etapă”, a declarat Rubio în timpul unei conferințe de presă la Casa Albă.

Oficialul american a adăugat că „am atins obiectivele acelei operațiuni”.

Potrivit lui Rubio, administrația americană se concentrează acum pe ceea ce a numit „Proiectul Libertate”, o inițiativă promovată de președintele Donald Trump pentru ghidarea navelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz.

„Asta facem acum. La ce ar putea duce în viitor este speculativ”, a spus secretarul de stat.

Casa Albă a notificat Congresul săptămâna trecută că ostilitățile împotriva Iranului au fost „încheiate”, după expirarea pragului de 60 de zile care ar necesita o autorizare formală din partea legislatorilor americani.

Totuși, Donald Trump nu a exclus reluarea unei campanii de bombardamente în cazul în care negocierile cu Iranul eșuează sau dacă Teheranul încalcă actualul armistițiu.

Marco Rubio a mai declarat că subiectele legate de programul nuclear iranian, inclusiv stocurile de uraniu puternic îmbogățit, vor fi abordate în cadrul negocierilor.

„În ceea ce privește negocierile, cred că președintele a fost clar că o parte a procesului de negociere nu trebuie să fie doar îmbogățirea, ci și ce se întâmplă cu acest material care se află undeva foarte adânc.

Nu vreau să pun în pericol negocierile, dar este suficient să spun că președintele și întreaga echipă sunt conștienți de importanța centrală a acestei chestiuni și că aceasta va trebui abordată într-un fel sau altul”, a spus Rubio, potrivit Antena 3 CNN.

De la începutul ofensivei israeliano-americane în 28 februarie, Iranul controlează Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează în mod obişnuit o cincime din producţia mondială de petrol şi de gaze naturale lichefiate (GNL). Washingtonul a ripostat cu un blocaj al porturilor iraniene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Iran #Marco Rubio

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.