Cancerul de piele se numără printre cele mai frecvente tumori maligne din Republica Moldova, iar numărul cazurilor continuă să crească. Potrivit datelor oficiale, în anul 2025 au fost înregistrate 1246 de cazuri de cancer non-melanom, comparativ cu 1113 în 2024. Totodată, au fost raportate 167 de cazuri de melanom malign, față de 190 în anul precedent.

Specialiștii avertizează că expunerea excesivă la radiațiile ultraviolete reprezintă principalul factor de risc pentru dezvoltarea cancerului de piele. Deși razele UV contribuie la producerea vitaminei D, acestea pot provoca arsuri solare, îmbătrânirea prematură a pielii, afecțiuni oculare și slăbirea sistemului imunitar.

Medicii atrag atenția că radiațiile UV pătrund chiar și prin nori și se reflectă din apă, nisip sau zăpadă, iar bronzul este, de fapt, un semn al afectării pielii. La nivel mondial, între 2 și 3 milioane de persoane sunt diagnosticate anual cu cancer non-melanom, iar aproximativ 132 de mii dezvoltă melanom malign – cea mai agresivă formă a bolii. Datele internaționale arată că una din cinci persoane dezvoltă cancer de piele până la vârsta de 70 de ani, iar aproximativ două persoane mor în fiecare oră din această cauză.

Potrivit specialiștilor, circa 90% dintre cazurile de cancer de piele sunt asociate expunerii la radiațiile UV, provenite atât de la soare, cât și din surse artificiale.

Cancerul de piele apare în urma creșterii necontrolate a celulelor anormale din epidermă, provocată de deteriorarea ADN-ului sub acțiunea radiațiilor ultraviolete. Melanomul malign se dezvoltă în melanocite – celulele responsabile de producerea melaninei, pigmentul care oferă culoare pielii.

În această perioadă, la nivel global este marcată Luna de conștientizare a cancerului de piele, campanie dedicată informării populației despre riscurile expunerii la soare și importanța prevenirii și depistării precoce a bolii. Inițiativa este organizată anual înaintea sezonului estival, atunci când nivelul radiațiilor UV atinge valori maxime, și este susținută de organizații internaționale precum Organizația Mondială a Sănătății și Societatea Americană de Cancer.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANSP #cancer #piele

Implicarea comunităților locale, pregătirea voluntarilor și stabilirea unor mecanisme clare de coordonare între autorități sunt câteva dintre lecțiile pe care Republica Moldova le poate prelua din experiența Suediei în gestionarea situațiilor de criză. Despre aceste practici a vorbit Karl Torring, consilier strategic în cadrul Agenției Suedeze pentru Apărare Civilă și Reziliență, într-un interviu pentru proiectul „Security Corner”.

Expertul a explicat că Suedia utilizează un sistem de evaluare a vulnerabilităților climatice, prin care instituțiile publice și autoritățile locale trebuie să identifice riscurile generate de schimbările climatice și să elaboreze planuri pentru reducerea acestora.

Potrivit lui Karl Torring, țara are o directivă națională privind adaptarea la schimbările climatice, care stabilește responsabilități pentru agențiile guvernamentale și consiliile locale. Acestea trebuie să evalueze vulnerabilitățile și să identifice riscurile la care sunt expuse comunitățile, inclusiv în cazul unor inundații sau al altor fenomene extreme.

Un alt element important este finanțarea măsurilor de prevenire. Agenția suedeză oferă sprijin financiar consiliilor locale pentru proiecte de adaptare la schimbările climatice și reducerea riscurilor de inundații, autoritățile locale contribuind, la rândul lor, cu o parte din costuri.

În ceea ce privește gestionarea unei crize, Suedia aplică principiul proximității, potrivit căruia intervenția trebuie să înceapă cât mai aproape de locul unde apare problema. Astfel, instituția sau autoritatea responsabilă de o anumită facilitate trebuie să gestioneze inițial situația. Dacă resursele locale nu sunt suficiente, coordonarea intervenției este transferată la nivel regional și, ulterior, național.

„Pentru noi, mecanismele clare de colaborare și o linie clară de comandă pentru gestionarea unei crize sunt esențiale”, a explicat Karl Torring.

Expertul a subliniat că pregătirea pentru situații de urgență nu trebuie separată de pregătirea pentru amenințări la adresa securității naționale. Suedia dezvoltă un sistem de apărare totală, care conectează apărarea civilă cu cea militară, astfel încât instituțiile să poată răspunde inclusiv în situații de alertă ridicată.

Un rol important în acest sistem îl au cetățenii. În Suedia, persoanele cu vârste între 16 și 70 de ani pot avea obligația de a îndeplini un rol în structura de apărare totală, atunci când sunt chemate. În paralel, autoritățile desfășoară campanii de informare și implică asociațiile de locatari și comunitățile în proiecte de pregătire pentru situații de criză.

Torring a menționat și necesitatea identificării grupurilor vulnerabile, pentru ca autoritățile să poată anticipa modul în care acestea ar fi afectate de fenomenele climatice și să le ofere sprijin adaptat nevoilor lor.

Referindu-se direct la Republica Moldova, expertul a amintit că a participat anterior la o misiune de evaluare a sistemului național de reducere a riscurilor de dezastre. Printre recomandările formulate atunci s-au numărat îmbunătățirea comunicării cu diferite categorii de populație și consolidarea capacităților serviciilor de intervenție. De asemenea, acesta a sugerat că Republica Moldova ar putea investi în instruirea voluntarilor și în susținerea organizațiilor societății civile care doresc să contribuie la pregătirea comunităților pentru situații de urgență.

„Suntem foarte impresionați de Republica Moldova în cadrul misiunii UCPM pe care am făcut-o anterior. Nivelul conferinței, calitatea rapoartelor și organizarea sunt lucruri de la care vreau să ne inspirăm și noi, în Suedia”, a declarat Karl Torring.

Interviul a fost realizat în cadrul proiectului „Security Corner” și abordează experiența suedeză în consolidarea rezilienței naționale, gestionarea riscurilor climatice și pregătirea instituțiilor și comunităților pentru situații de criză.