Asociația Obștească „ECO-RET MOLDOVA” urmează să fie desemnată oficial administrator al sistemului de implementarea și gestionarea mecanismului de colectare și reciclare a ambalajelor în Republica Moldova. Tensiunile din jurul concursului organizat de Ministerul Mediului s-au declanșat după ce Coca-Cola HBC Moldova a acuzat că datele sale comerciale au fost utilizate fără acordul său în procesul de selectare a administratorului viitorului sistem. Alexandru Gîncu, manager afaceri corporative și de sustenabilitate la Coca-Cola HBC Moldova, a oferit detalii exclusive pentru TVR Moldova care dezvăluie cum a gestionat Ministerul Mediului concursul cu pricina.

„Sistemul ăsta urmează să fie lansat în 2027. Au fost două dosare la minister: unul din partea ECO-RET Moldova și celalălt din partea Moldreturo”, a declarat Gîncu.

Asociația „ECO-RET Moldova” include mari producători și importatori de băuturi, inclusiv Efes Moldova, Carlsberg, Rusnac-MoldAqua, Gelibert, AquaTrade. Asociația „Moldreturo” reunește în principal lanțuri de retail, dintre care cel mai mare este Moldretail (lanțul Linella).

În martie 2025, Coca-Cola HBC Moldova (ÎCS Coca-Cola Îmbuteliere Chișinău) a decis să schimbe asociațiile, mai exact, să treacă de la ECO-RET Moldova la Moldreturo.

Alexandru Gîncu, manager afaceri corporative și de sustenabilitate la Coca-Cola HBC Moldova, a explicat pentru TVR Moldova opțiunea prin calitatea pregării dosarului Moldreturo.

„Compania noastră a analizat ambele dosare și am tras concluzia că dosarul Moldreturo a fost mult mai bine pregătit, structurat și cu o viziune mai clară asupra procesului”, a spus el.

În aceste condiții, Coca-Cola HBC Moldova s-a retras din ECO-RET Moldova și a notificat oficial autoritățile și partenerii încă din 4 martie curent. Această decizie a fost influențată și de faptul că Ministerul Mediului ar fi informat că o companie nu poate participa simultan în mai multe asociații implicate în proiect, a precizat Alexandru Gîncu.

Coca-Cola HBC Moldova s-a retras din ECO-RET Moldova și a notificat oficial autoritățile și partenerii încă din 4 martie curent

„Noi am notificat oficial membrii ECO-RET și comisia de stat. I-am informat despre decizia noastră de a participa în dosarul Moldreturo. Le-am interzis în mod oficial să utilizeze datele noastre de piață în dosarul lor. Totul este documentat”, a spus reprezentantul companiei.

De cealaltă parte, directorul Asociației „ECO-RET Moldova”, Ion Dumbravă, a declarat pentru TVR Moldova că demersul făcut de reprezentantul Coca-Cola, pe 4 martie, nu ar avea o valoare juridică.

„Ei au scris un mesaj pe email, un mesaj neoficial. Pe 4 martie, au scris un mesaj către echipa de lucru a Asociației ECO-RET, unde intră toți reprezentanții asociațiilor de profil în care au solicitat să nu fie folosite datele lor. Dar s-au retras oficial din cadrul consiliului de administrare al asociației pe 8 mai 2027, unde este în persoană domnul Gîncu”, precizat Dumbravă.

La o săptămână distanță, pe 12 martie 2026, Ministerul Mediului a respins dosarul Moldreturo. Mai exact, Comisia de evaluare și aprobare a informat Asociația Obștească „Moldreturo” că, în urma examinării dosarului depus pe 4 martie 2026, a constatat că nu întrunește „toate criteriile de eligibilitate”, în special ca fondatorii să dețină împreună o cotă de piață de cel puțin 3/5 cincimi din volumul total de băuturi pentru produsele sistemului de depozit pentru ambalaje plasate pe piață în 2024.

„Analiza detaliată a documentației (…) relevă faptul că, deși se estimează că după adăugarea volumelor raportate de APIBAM, Asocierea Moldreturo va demonstra că membrii săi dețin 50% din piața relevantă măsurată în număr de unități SDA”, această estimare nu confirmă îndeplinirea criteriului 38.3 (cel puțin 3/5 – n.r.)”, se menționează într-o scrisoare trimisă de Ministerul Mediului către Asociația „Moldreturo”.

La peste două săptămâni de la respingerea dosarului Moldreturo, pe 31 martie 2026, Ministerul Mediului a convocat Asociația „ECO-RET Moldova” și ÎCS Coca-Cola Îmbuteliere Chișinău în cadrul unei ședințe unde s-a discutat problema volumelor ICS Coca-Cola Îmbuteliere Chișinău SRL.

„La ședința din 31 martie, colegii de la ECO-RET au recunoscut că au utilizat datele companiei noastre în dosarul lor chiar dacă Coca-Cola nu face parte din ECO-RET”, a subliniat Gîncu.

Ion Dumbravă a ținut să sublinieze că „Coca-Cola nu a transmis direct date Asociației ECO-RET”.

„Datele au fost transmite către consultanții internaționali prin acord de confidențialitate. La rândul lor, consultanții internaționali ne-au ajutat la formarea dosarului”, a subliniat el, sugerând că Alexandru Gîncu ar fi fost mai bine să discute cu „Asociația de profil a apelor”.

Ludmila Andronic, directoarea responsabilă de afaceri corporative la Efes Vitanta Moldova Brewery, a declarat anterior pentru TVR Moldova că acestea au fost transmise în baza unui contract de confidențialitate.

„Consultanții, la rândul lor, au agregat aceste date pe asociații și le-au transmis ulterior într-un fișier criptat comisiei de selectare, tot per asociații. Prin urmare, nicio companie și nicio asociație și nici măcar comisia nu a avut acces la date sensibile ale vreunei companii în parte”, a menționat directoarea responsabilă pe afaceri corporative a Efes Vitanta Moldova Brewery.

Alexandru Gîncu a insistat că Coca-Cola Îmbuteliere Chișinău nu are nicio implicare instituțională în Asociația „ECO-RET Moldova”, precizând că participarea sa a fost „ca persoană fizică” în cadrul consiliului de administrare și că a părăsit această poziție ulterior. El a explicat aflarea sa în consiliul de administrare al ECO-RET până pe 8 mai prin faptul că adunarea generală a asociației nu a putut fi organizată mai devreme.

În pofida refuzului Coca-Cola Îmbuteliere de a merge împreună cu proiectul ECO-RET, pe 1 aprilie 2026, Comisia de Evaluare a Ministerului, prezidată de secretarul de stat Grigore Stratulat, a informat asociația cu pricina că, în urma ședinței din 31 martie 2026, a evaluat și aprobat dosarul ei pentru calitatea de administrator al sistemului de depozit pentru ambalaje.

Comisia a informat ECO-RET că a acumulat 84,86 puncte față de cele 75 de punte obținute de Moldreturo. După anunțarea rezultatelor concursului, Moldreturo a depus o reclamație la Ministerul Mediului pentru a contesta rezultatele, dar totul a fost în zadar.

După anunțarea rezultatelor concursului, Moldreturo a depus o reclamație la Ministerul Mediului pentru a contesta rezultatele, dar totul a fost în zadar.

Pe 8 aprilie, în urma unei petiții din partea Moldreturo, Ministerul Mediului a respins reclamațiile asociației și a subliniat că „pe parcursul desfășurării procedurii nu au fost identificate impedimente sau bariere de ordin juridic care să afecteze organizarea și desfășurarea concursului pentru desemnarea administratorului sistemului de depozit al ambalajelor.

De asemenea, Ministerul Mediului a informat că, în momentul prezentării petiției, procedura de evaluare și aprobare a dosarelor depuse s-a încheiat. Ulterior, urmează etapa desemnare a administatorului sistemului de depozit al ambalajelor de către Guvern.

Pe 27 martie, într-o scrisoare adresată Guvernului, Ministerului Mediului, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, dar și partenerilor externi, inclusiv Ambasadei SUA, Delegației Uniunii Europene și Ambasadei României, Moldreturo, Returo, Kaufland, Moldretail Group sau Coca-Cola Îmbuteliere Chișinău și-a exprimat „dezacordul profund” față de decizia Comisiei de evaluare a Ministerului Mediului de a desemna Asociația Obștească „Eco-Ret Moldova” drept administrator al sistemului.

Semnatarii au susținut că procedura ar fi fost desfășurată cu încălcarea principiilor de transparență, echitate și conformitate legală, invocând lipsa accesului la informații esențiale, precum criteriile detaliate de evaluare, metodologia de punctare, componența Comisiei sau procesele-verbale ale ședințelor. Aceștia au solicitat prezentarea actului administrativ complet care a stat la baza deciziei, inclusiv motivarea în fapt și în drept.

De asemenea, operatorii economici au ridicat semne de întrebare privind aplicarea criteriului de eligibilitate referitor la deținerea a cel puțin trei cincimi din volumul total de băuturi plasate pe piață, considerat unul esențial în procesul de selecție.

Pe 4 mai, Cancelaria de stat a solicitat Ministerului Mediului și Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării să examineze demersul colectiv al operatorilor economici implicați activ în sistemul de gestionare a ambalajelor pe piața Republicii Moldova adresat Guvernului Republicii Moldova pe 29 aprilie 2026.

În același timp, Gîncu a ținut să sublinieze că disputa nu este una între companii, susținând că problema reală ține de modul de administrare a procesului de selecție, pretenția fiind transmisă către Ministerului Mediului.

În decursul acestei controverse, reprezentanții Ministerului Mediului au subliniat că concursul a fost transparent și au infirmat acuzațiile Asociației „Moldreturo”.

Secretatul de stat Grigore Stratulat, responsabil de organizarea concursului, a subliniat că Guvernul nu a restras niciodată de pe agendă proiectul legat de schema de returnare a ambalajelor.

El a insistat că Alexandru Gîncu a făcut parte până pe 8 mai din consiliul de administrație al ECO-RET și, chiar în prezent, se află în componența asociației de profil.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Coca Cola #Eco-Ret Moldova #Ministerul Mediului #Moldreturo

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.