Deși Republica Moldova continuă să extindă rețelele de alimentare cu apă și canalizare, datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru anul 2025 arată că infrastructura de bază rămâne insuficient dezvoltată în multe zone ale țării. În prezent, 30,9% dintre localități nu au acces la sisteme publice de alimentare cu apă, iar 89,3% nu dispun de sisteme publice de canalizare.

Potrivit statisticilor oficiale, la sfârșitul anului trecut, doar 1.055 de localități din totalul celor existente în țară erau conectate la sisteme publice de alimentare cu apă, ceea ce reprezintă 69,1%. Chiar dacă indicatorul este în creștere față de 66,8% în 2024 și 60,3% în 2021, aproape una din trei localități continuă să depindă de fântâni, izvoare sau alte surse individuale.

Nordul țării rămâne în urmă

Diferențele regionale sunt semnificative. Cel mai înalt grad de conectare la rețelele publice de apă este în municipiul Chișinău, unde 91,4% dintre localități au acces la aceste servicii, urmat de UTA Găgăuzia cu 84,4%.

La polul opus se află regiunea de Nord, unde doar 54,9% dintre localități beneficiază de sisteme publice de alimentare cu apă. Cu alte cuvinte, aproape jumătate dintre localitățile din nordul țării nu sunt conectate la infrastructura publică de apă.

Canalizarea – cea mai mare restanță

Situația este mult mai gravă în ceea ce privește canalizarea. În 2025, doar 164 de localități aveau acces la sisteme publice de canalizare, reprezentând 10,7% din total. Chiar dacă numărul acestora a crescut cu 25,2% comparativ cu 2021, ritmul de dezvoltare rămâne insuficient pentru a reduce decalajele.

În mediul rural, accesul la canalizare este excepțional. Din cele 109 sate conectate la sisteme publice de canalizare, mii de gospodării din restul localităților continuă să utilizeze fose septice sau sisteme individuale.

Mai mult, localitățile rurale din raioanele Briceni, Drochia, Fălești, Ocnița, Rezina, Soroca, Cantemir și Vulcănești nu au avut deloc acces la sisteme publice de canalizare.

Investițiile continuă, dar necesarul rămâne uriaș

În 2025, lungimea rețelelor publice de distribuție a apei a ajuns la 22,4 mii kilometri, cu 715 kilometri mai mult decât în anul precedent. Totodată, au fost construiți peste 511 kilometri de rețele noi, cele mai multe în regiunile Nord și Centru.

Și infrastructura de canalizare a fost extinsă, rețeaua totală ajungând la 5,9 mii kilometri, cu 126 de kilometri mai mult decât în 2024. Cu toate acestea, raportul dintre cele două servicii arată un dezechilibru major: rețelele de apă sunt de aproape patru ori mai lungi decât cele de canalizare.

Pierderi mari de apă în sistem

Datele statistice relevă și o altă problemă structurală. În 2025 au fost captate 140,3 milioane de metri cubi de apă, însă consumatorilor le-au fost distribuite doar 103,8 milioane de metri cubi. Diferența de aproximativ 36,5 milioane de metri cubi reprezintă consumul propriu al operatorilor și pierderile din rețea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#apă canalizare #apeduct #statistica

Peste 68 de milioane de lei au fost investiți, în perioada 2022-2026, în lucrări de curățare, adâncire, decolmatare și amenajare a albiilor mai multor râuri din Republica Moldova. Intervențiile au fost realizate pe râurile Răuțel, Botna, Bîc, Răut și Lăpușna, iar pe unele sectoare lucrările continuă.

Pe râul Răuțel, în raionul Fălești, au fost efectuate lucrări de decolmatare și regularizare pe un sector de 6,5 kilometri, în hotarele UTA Răuțel.

Intervenții importante au fost realizate și pe râul Botna. În raionul Căușeni, albia a fost curățată și adâncită pe o lungime de 6,1 kilometri, iar în perimetrul localităților Zaim, Căușeni, Cîrnățeni, Plop-Știubei și Chircăiești au fost decolmatați alți 19 kilometri de râu.

În raionul Ialoveni, lucrările au cuprins un sector de 24 de kilometri, în hotarele localităților Ulmu, Văsieni, Ruseștii Noi, Bardar, Pojăreni, Costești, Zâmbreni și Horești, între lacurile de acumulare Costești și Ulmu. Pe un alt sector de 15 kilometri, dintre lacurile de acumulare Costești și Răzeni, lucrările sunt în desfășurare.

Pe râul Bîc continuă lucrările de curățare și adâncire a albiei pe un sector de 11 kilometri, între orașul Strășeni și lacul de acumulare Ghidighici. Intervențiile sunt planificate pentru perioada 2025-2026.

Și pe râul Răut se desfășoară lucrări de decolmatare, pe un sector de 10,5 kilometri, de la hotarele UTA Băhrinești până la lacul de acumulare Florești. Acestea urmează să fie finalizate în perioada 2025-2026.

Pe râul Lăpușna au fost efectuate lucrări de curățare și adâncire a albiei pe o lungime de 15 kilometri, de la lacul de acumulare Mingir până la râul Prut.

Autoritățile anunță că lucrările de amenajare și protecție a resurselor de apă vor continua. În perioada următoare sunt planificate noi intervenții pe sectoare ale râurilor Cogîlnic, Lăpușna, Botna, Ciulucul Mare și Tigheci.

Prin aceste proiecte, autoritățile urmăresc îmbunătățirea gestionării cursurilor de apă, protejarea resurselor de apă și reducerea riscului de inundații pentru localitățile și terenurile din apropierea râurilor.