Ședința Consiliului Municipal Chișinău din această zi, 29 mai, a degenerat din nou în scandal. Consilierii fracțiunii PAS au blocat tribuna după ce majoritatea a votat numirea Svetlanei Dogotaru în funcția de viceprimar al capitalei.

Consilierii PAS susțin că votul este ilegal, argumentând că nu poate fi numit un nou viceprimar atât timp cât postul nu este vacant în mod oficial, adică fără o decizie prealabilă de demitere a titularului anterior.

„Cum ați putut vota o așa o funcție importantă în municipiul Chișinău, pe așa o persoană, ca să acoperiți o altă ilegalitate privind demiterea din funcția precedentă?”, a întrebat unul dintre consilierii PAS de la tribună.

Consilierii opoziției au cerut explicații și cu privire la tipul de persoane promovate în funcții de răspundere în cadrul primăriei, înainte ca procedurile legale să fie respectate.

Nu este prima dată când ședințele CMC sunt marcate de tensiuni între fracțiunea PAS și majoritatea condusă de socialiști.

Șefa Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare, Svetlana Dogotaru, devine viceprimar. Decizia a fost aprobată de Consiliul Municipal Chișinău, astăzi, 29 mai.

Remaniere aprobată de CMC: Arhitecta-șefă a Capitalei devine viceprimar

#PAS #primaria chisinau #scandal

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA (CRS) avertizează asupra intensificării amenințărilor hibride rusești în Europa. România este prezentată drept țintă principală a acestor acțiuni.

Documentul se referă la activități de sabotaj, atacuri cibernetice, ingerințe politice și încălcări ale spațiului aerian, informează Antena3. Potrivit raportului, asemenea acțiuni pot afecta nu doar stabilitatea și securitatea țării, ci și infrastructura critică, dezvoltarea resurselor energetice offshore și alte interese comerciale strategice ale României.

Autorii afirmă că asemenea operațiuni s-au intensificat atât ca număr, cât și ca gravitate, în timp ce Rusia folosește aceste tactici pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza sau complica un răspuns european unitar la politicile și acțiunile Moscovei.

În document se mai arată că România și Bulgaria s-au fi confruntat cu o intensificare a amenințărilor hibride rusești începând din 2022. Printre acțiunile atribuite rușilor se numără inclusiv bruiajul GPS în Marea Neagră, dar și campaniile de dezinformare.

Cu referire la sabotaj, se precizează că în 2025, autoritățile române din domeniul informațiilor au anunțat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică și au făcut conexiunea între suspect și „o rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”. Într-un dosar penal aflat în desfășurare, suspectați sunt doi cetățeni ucraineni, care ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile speciale ale Kremlinului.

Analiza indică că Moscova folosește războiul hibrid pentru a testa reacția statelor vizate și pentru a le consuma resursele, în timp ce oficialii NATO, UE și ai SUA consideră că intensificarea acestor acțiuni este legată cel puțin parțial de sprijinul occidental pentru Ucraina și de încercarea Moscovei de a slăbi unitatea transatlantică.

Relatând despre dezinformare, autorii notează că Rusia vrea să creeze un climat de incertitudine și anxietate în societatea românească, să fragmenteze coeziunea societății românești, erodeze încrederea în alianța NATO și instituțiile UE și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.

#atacuri rusești #congres SUA #raport #razboi hibrid #Romania #Rusia