”Niciodată în ultimii 70 de ani nu s-a dat în exploatare atât de puțin. Avem un blocaj pe piața imobiliară, iar situația este deosebit de gravă în municipiul Chișinău, care concentrează aproximativ 70% din toate locuințele construite în țară”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Expertul a menționat că, după un vârf de 899 de mii de metri pătrați de locuințe date în exploatare în anul 2021, piața a intrat într-un proces accentuat de declin. În 2025 au fost dați în exploatare doar 333 de mii de metri pătrați, iar în primele 3 luni ale anului 2026 doar 17 mii de metri pătrați. Calculat în valoare anuală, primul trimestru al anului curent indică un nivel de doar 237 de mii de metri pătrați, cel mai redus din istoria Republicii Moldova.

Veaceslav Ioniță a remarcat că dificultățile sunt generate de reducerea numărului de autorizații de construcție, de încetinirea activității în sector și de problemele întâmpinate de companii în procesul de dare în exploatare a locuințelor. În municipiul Chișinău, unde în anul 2025 au fost date în exploatare 203 mii de metri pătrați, în primul trimestru al anului 2026 au fost înregistrați doar 5 mii de metri pătrați. În termeni analizați, capitala a ajuns la un minim istoric de 117 mii de metri pătrați.

”Pe piață există tranzacții de vânzare-cumpărare, însă problema majoră este numărul mic de locuințe noi date în exploatare. Procesul de autorizare, construcție și dare în exploatare s-a complicat semnificativ, iar efectele se văd în scăderea dramatică a volumelor construite”, a explicat el.

Potrivit analizei, dacă 70 de ani în urmă se dădeau în exploatare în medie aproximativ 40 de metri pătrați la 100 de locuitori, în 2025 indicatorul a coborât la 10 metri pătrați, iar în primul trimestru al anului 2026 la doar 7 metri pătrați, cel mai redus nivel înregistrat vreodată.

Totodată, Veaceslav Ioniță a evidențiat că piața imobiliară din Chișinău s-a prăbușit în ultimii 3 ani. Dacă în anii 1980 se dădeau anual în exploatare circa 8.000 de apartamente, iar în 2021 aproximativ 6.700, în primul trimestru al anului 2026 numărul analizat a coborât la circa 1.000 de apartamente. În ultimii 3 ani au fost date în exploatare aproximativ 4.500 de apartamente, mai puține decât într-un singur an, 2023, când au fost finalizate circa 4.900 de apartamente.

Expertul a mai remarcat și o schimbare neobișnuită în distribuția geografică a construcțiilor. Deși în ultimii 15 ani Chișinăul a concentrat circa 85% din valoarea totală a construcțiilor rezidențiale și 70% din suprafața construită, în prezent suprafața locuințelor date în exploatare în afara capitalei a devenit mai mare decât cea din municipiu, o situație rar întâlnită până acum.

Veaceslav Ioniță a atras atenția și asupra nivelului redus al investițiilor în construcțiile rezidențiale comparativ cu alte state europene. În anul 2025, construcțiile rezidențiale reprezentau doar 1,4% din PIB-ul Republicii Moldova, față de 3% în România și 5% media din Uniunea Europeană.

Expertul a declarat că sunt necesare măsuri urgente pentru deblocarea pieței imobiliare, or, „fără intervenții care să faciliteze procesul de autorizare și dare în exploatare a locuințelor, tendința de scădere a construcțiilor rezidențiale va continua și în perioada următoare, amplificând deficitul de locuințe noi și dificultățile cu care se confruntă sectorul”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#constructii #criza imobiliara #stagnare

Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, afirmă că incidentele în care grăniceri ucraineni au ajuns pe teritoriul țării noastre trebuie investigate, iar circumstanțele în care au traversat frontiera urmează să fie clarificate de autoritățile competente. Declarația vine după două cazuri produse pe 15 și 17 octombrie, în care grăniceri ucraineni au ajuns pe malul moldovenesc al Nistrului.

Diplomatul a precizat că, în primul caz, doi grăniceri ucraineni au fost reținuți de autoritățile moldovene, apoi eliberați și predați părții ucrainene în baza acordurilor de cooperare dintre cele două state. Potrivit lui, aceeași procedură a fost aplicată și în cazul celui de-al doilea incident.

Rohovei susține că ambele cazuri necesită investigații, atât în privința grănicerilor care au ajuns pe teritoriul Republicii Moldova, cât și a cetățeanului ucrainean care ar fi încercat să traverseze ilegal frontiera pe Nistru.

„Aceste lucruri se întâmplă în cadrul realizării în practică a unor acorduri dintre două instituții”, a explicat ambasadorul, menționând că există mecanisme de cooperare între instituțiile de frontieră din cele două țări pentru schimbul de informații și prevenirea încălcărilor legii.

Diplomatul a mai declarat că Ambasada Ucrainei nu a intervenit pentru eliberarea grănicerilor și nici nu a fost informată oficial de autoritățile moldovene despre primul incident. El a aflat despre caz din presă.

Referindu-se la imaginile video devenite virale, Rohovei a acuzat anumite cercuri că le-ar fi folosit pentru a alimenta ostilitatea față de Ucraina în societatea moldovenească. Totodată, el a subliniat că Ucraina respectă suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova.

În ceea ce privește cetățeanul ucrainean care ar fi traversat ilegal frontiera și a cerut azil în Republica Moldova, ambasadorul a declarat că acesta este vizat de o investigație. Dacă cererea de azil îi va fi respinsă, bărbatul ar putea fi returnat Ucrainei, conform procedurilor legale aplicabile.

Rohovei a amintit că, în condițiile legii marțiale din Ucraina, bărbații cu vârste de până la 60 de ani pot părăsi țara doar dacă respectă condițiile prevăzute de legislație. Traversarea ilegală a frontierei poate atrage sancțiuni, inclusiv penale.

Ambasadorul a evitat să se pronunțe asupra modului în care au acționat grănicerii ucraineni, afirmând că acest lucru ține de competența instituțiilor abilitate. El a declarat că se așteaptă ca rezultatele investigațiilor să fie făcute publice.

Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.