Producția internă de legume rămâne mult insuficientă pentru consumul tot mai mare al populației Republicii Moldova. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a declarat vineri, 19 iunie, că țara noastră traversează un paradox agricol: deși exporturile țării au revenit pe creștere în ultimele 10 luni, iar sectorul legumicol comercial înregistrează o renaștere timidă, importurile de legume au ajuns la niveluri istorice, depășind de 15 ori exporturile.

Datele prezentate arată că în anul 2025 Republica Moldova a exportat legume în valoare de doar 8 milioane de dolari, în timp ce importurile au ajuns la 123 de milioane de dolari. Deficitul balanței comerciale externe al sectorului a atins astfel circa 115 milioane de dolari. Expertul a explicat că, în prezent, consumul anual de legume al populației este de aproximativ 350–400 de mii de tone, însă producția internă nu mai poate acoperi necesarul pieței. Dacă între 2001–2005 Republica Moldova producea mai multe legume decât consuma, situația s-a inversat în ultimii ani. În perioada 2021–2025, producția medie anuală a fost de 260 de mii de tone, iar consumul a depășit 320 de mii de tone.

Un fenomen important remarcat de către Veaceslav Ioniță este transformarea structurii producției agricole. Producția de legume în gospodăriile populației pentru autoconsum este în continuă scădere, pe fondul renunțării populației la agricultura de subzistență, în timp ce sectorul comercial începe să se consolideze.

„Populația nu mai crește legume ca altădată, însă companiile agricole și fermierii își măresc constant producția. În ultimii 10 ani, producția comercială de legume a crescut de la 34 de mii de tone la 118 de mii de tone. Este o renaștere timidă, dar importantă”, a declarat expertul.

Totuși, această creștere nu reușește să țină pasul cu majorarea consumului și cu reducerea producției casnice. În 2025, Republica Moldova a importat un volum record de 118 mii de tone de legume, dintre care aproape jumătate au fost cartofi. Potrivit analizei prezentate, doar 45% din legumele vândute în rețelele comerciale sunt de origine locală, restul sunt de import. Cele mai mari volume importate sunt cartofii, roșiile și castraveții. În schimb, Moldova reușește să mențină balanțe comerciale pozitive la ceapă, usturoi și fasole.

Veaceslav Ioniță a evidențiat și problema valorii reduse a exporturilor moldovenești. În prezent, legumele exportate de Republica Moldova sunt vândute, în medie, cu aproximativ 40 de cenți kilogramul, în timp ce legumele importate costă în jur de 1 dolar kilogramul. Expertul a atras atenția și asupra declinului dramatic al industriei de procesare a legumelor, care în trecut reprezenta un pilon important al economiei agricole.

„Cândva produceam circa 2 miliarde de borcane de conserve pe an. Astăzi, această ramură practic a dispărut. Pentru o țară care pretinde că este agrară, situația este una regretabilă”, a afirmat el.

De asemenea, potrivit expertului, după doi ani consecutivi de scădere a exporturilor, Republica Moldova a depășit pragul de 4 miliarde de dolari exporturi anuale, creșterea fiind susținută aproape exclusiv de producția agricolă. Cu toate acestea, legumicultura rămâne unul dintre cele mai vulnerabile domenii ale agriculturii moldovenești.

„Republica Moldova poate și trebuie să aibă un sector legumicol bine dezvoltat. Din păcate, la legume avem balanță comercială negativă încă din anul 2002. Ultima dată când exportam mai mult decât importam a fost acum peste două decenii”, a subliniat Veaceslav Ioniță.

În concluzie, Veaceslav Ioniță consideră că Republica Moldova are încă un potențial enorm de dezvoltare în sectorul legumicol, însă este nevoie de investiții, subvenții și politici publice care să încurajeze producția cu valoare adăugată și dezvoltarea industriei de procesare. „Până în 2002, Republica Moldova exporta mai multe legume decât importa. Trebuie să reconstruim această ramură și să valorificăm potențialul agricol pe care îl avem”, a conchis expertul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#exporturi #importuri #legume #Republica Moldova #scădere

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.