După ce Alexandru Munteanu a renunțat la interimatul funcției de premier, oficialul a adus mai multe laude succesorului său. În opinia sa, ministrul Economiei va asigura eficient continuitatea activității cabinetului de miniștri.

„Începând de mâine, în conformitate cu decretul semnat de doamna președintă Maia Sandu, interimatul funcției de prim-ministru va fi asigurat de viceprim-ministrul Eugen Osmochescu. Îi mulțumesc că a acceptat această responsabilitate și îi doresc mult succes în această misiune. Am toată încrederea că va asigura continuitatea activității Guvernului cu responsabilitate”, a transmis Alexandru Munteanu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Maia Sandu l-a numit pe Eugeniu Osmochescu premier interimar după ce Alexandru Munteanu a refuzat să mai exercite interimatul funcției. Ultimul și-a anunțat demisia încă pe 3 iulie.

Consultările Maiei Sandu cu partidele din Parlament pentru desemnarea unui nou prim-ministru urmează să aibă loc în această săptămână. Ziua când vor avea loc discuțiile nu a fost anunțată încă.

#Alexandru Munteanu #demisie #Eugeniu Osmochescu #Guvern #interimat

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.