Șeful Inspectoratului Național de Investigații (INI), Arcadie Catlabuga, respinge acuzațiile lansate de consilierul municipal Ion Onța, potrivit cărora acesta ar fi primit amenințări din partea finului său, Sergiu Rău, care ar fi fost și persoana de legătură dintre ei timp de mai mulți ani. Catlabuga susține că nu îl cunoaște personal pe Ion Onța și că afirmațiile acestuia nu corespund realității.

„În contextul continuării șirului de învinuiri aduse mie astăzi de către domnul Ion Onța, reiterez că nu corespund realității. Atât eu, cât și membrii familiei mele, nu-l cunoaștem personal pe domnul Ion Onța, nu am avut anterior tangență cu dumnealui, nici personal și nici fiind reprezentați de terțe persoane”, a transmis Arcadie Catlabuga.

Șeful INI a spus că nu cunoaște detalii nici despre conflictul dintre Ion Onța și Sergiu Rău.

„Condamn cu fermitate orice formă de violență și amenințare, indiferent de cine este autorul acestor acțiuni”, a mai menționat Catlabuga.

Precizările vin după ce Ion Onța a afirmat vineri, 31 iulie, că ar fi primit amenințări finul șefului INI. Consilierul susține că aceasta ar fi fost o persoană de legătură între el și Arcadie Catlabuga timp de mai mulți ani.

Ulterior, deputata „Alternativa” și membra MAN, Olga Ursu, a cerut ca Arcadie Catlabuga să ofere explicații în Parlament cu privire la acuzațiile lansate și la presupusele răfuieli în instituțiile statului. Ea a anunțat că va sesiza și misiunile diplomatice în legătură cu acest caz.

Amintim că, anterior, Ion Onța, la 29 iulie, Onța l-a acuzat pe șeful INI că, împreună cu finul său, Sergiu Rău, ar fi fabricat dosarul în care este cercetat pentru escrocherie. Acuzațiile au fost respinse de Arcadie Catlabuga.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acuzatii #Arcadie Catlabuga #conflict #dosar #Ion Onta

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.